Este neîntemeiată acţiunea vizând refuzul acordării sporului pentru condiţii vătămătoare, în lipsa unei reglementări legale în materie.
Secţia administrativ şi fiscal, Decizia nr. 2061 din 11 septembrie 2012
Prin sentința civilă nr. 730 din 19 octombrie 2011 pronunțată în dosarul nr. 1539/115/2011 Tribunalul Caraș-Severin a respins acțiunea formulată de reclamantul persoană fizică în contradictoriu cu pârâta Direcția Județeană de Statistică Caraș-Severin.
împotriva sentinței a formulat recurs reclamantul și prin decizia civilă nr. 2061 din 11 septembrie 2012 formulată în dosarul nr. 1539/115/2011 Curtea de Apel Timișoara a respins cererea cu motivarea că așa cum rezultă din motivarea cererii de recurs, aceasta nu conține nici o critică privitoare la sentința primei instanțe, ci numai afirmații legate de obligația ce i-ar fi survenit pârâtei Direcția Județeană de Statistică Caraș-Severin, deci recursul nu este susținut raportat la soluția instanței.
Analizându-se legalitatea sentinței, Curtea reține că bine a fost respinsă acțiunea reclamantului pentru că sporul pentru condiții vătămătoare, prevăzut de art. 16 din O.G. nr. 6/2007 a încetat să fie acordat începând cu data de 1.IV.2009, urmare la aplicarea Ordinului nr. 214/21.IV.2009 emis de Președintele Institutului Național de Statistică, în baza abrogării art. 16 din ordonanță, conform art. 48 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea personalului din fonduri publice, care în art. 9 din Anexa III, secțiunea a 3-a a prevăzut că, funcționarii publici beneficiază de un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază; de asemenea reține că locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare a acestora se stabilesc, având la bază buletinele de determinare/expertizare, prin Regulament de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanților funcționarilor publici, avizat de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Ministerul Finanțelor Publice.
Aceste prevederi legale au fost abrogate ulterior prin art. 39 lit. w) din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Art. 21 din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară, prevede că: „locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexele nr. I-VIII, precum și condițiile de acordare a acestuia se stabilesc prin regulament elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară – administrație, sănătate, învățământ, justiție, cultură, diplomație, de către instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și de către autoritățile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, fiecăreia dintre instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională sau autoritățile publice centrale autonome, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și al Ministerului Finanțelor Publice și cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate”.
Privitor la perioada 2010-2011, acordarea sporului în litigiu este condiționată de emiterea unui regulament de către autoritățile administrative enumerate în art. 21 din Legea nr. 784/2010.
Așa fiind, reclamantul nu a dovedit nici un drept vătămat prin refuzul pârâtei de acordare a sporului pentru condiții vătămătoare, astfel că recursul se respinge ca nefondat potrivit art. 312 alin. (1) C.proc.civ.
