– Ordonanţa Guvernului nr. 6/2007: art. 15 alin. (1)
Pot beneficia de spor de confidenţialitate numai funcţionarii publici expres enumeraţi în O.G. nr. 6/2007.
(Decizia civilă nr. 912 din 27 septembrie 2010, Secţia administrativ şi fiscal, R.O.)
Prin sentinţa civilă nr. 83 din 5 februarie 2010 Tribunalul Caraş-Severin a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi a respins acţiunea reclamanţilor faţă de pârâţii Consiliul Naţional Pentru Combaterea Discriminării şi Ministerul Economiei şi Finanţelor prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Caraş-Severin, pentru lipsa calităţii procesuale pasive; s-a respins acţiunea formulată de reclamanţii M.N. ş.a. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei ş Libertăţilor Cetăţeneşti, Curtea de Apel Timişoara şi Tribunalul Caraş-Severin.
Recursul reclamanţilor a fost respins de Curtea de Apel Timişoara prin decizia civilă nr. 912 din 27 septembrie 2010 pronunţată în dosarul nr. 3084.3/115/2007 cu motivarea că, în ceea ce priveşte dreptul pretins de reclamanţi, ca şi funcţionari publici în cadrul Curţii de Apel Timişoara, prin acţiune se invocă prevederile din Legea nr. 188/1999, privind statutul funcţionarilor publici, O.G. nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare şi alte drepturi ale funcţionarilor publici, precum şi creşterile salariale care se acordă funcţionarilor publici în anul 2007, art. 12 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, art. 53 din O.U.G. nr. 34/2006 privind achiziţiile publice şi art. 44 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti şi Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 1833/C/2008.
Reglementarea legală, concretă, a sporului de confidenţialitate pretins de reclamanţi se găseşte în art. 15 alin. (1) din O.G. nr. 6/2007, sus-invocată, care stipulează că „Sporul de confidenţialitate se acordă funcţionarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului de până la 15% din salariul de bază, precum şi funcţionarilor publici din cadrul Administraţiei Prezidenţiale (…), Consiliului Legislativ.
(2) Categoriile de funcţionari publici, cuantumurile sporului de confidenţialitate şi condiţiile de acordare se stabilesc, în limitele prevăzute de lege (în cuantum de până la 15%), prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal în bugetul aprobat”.
Deci, categoriile de funcţionari publici prevăzute în mod expres şi limitativ prin lege cu un spor de confidenţialitate sunt cele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul celor trei categorii de autorităţi publice.
Reclamanţii au susţinut că li se cuvine, pe baza principiului constituţional al nediscriminării, acelaşi spor pentru eliminarea oricărei inegalităţi, bazată pe principiul că la muncă egală se impune salariu egal.
Este evident că legiferarea diferenţiată a sporului de confidenţialitate se justifică, obiectiv şi rezonabil, avându-se în vedere criteriul pericolului generat de divulgarea unor informaţii care privesc politica economico-financiară a statului şi la care au acces numai anumite categorii de funcţionari publici.
Instanţa mai stabileşte că acordarea acestui spor nu este nici aplicabilă, pentru că nu există un suport legal în privinţa cuantumului sporului, atâta timp cât prin art. 15 alin. (2) din O.G. nr. 6/2007 se stipulează că acest spor se acordă în cuantum de până la 15%, ce se stabileşte prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite.
Deci, creanţa pretinsă de reclamanţi nu are valoare certă, atâta timp cât legea nu o determină, astfel că cererea nu putea fi acordată în raport cu prevederile art. 379 C. pr. civ. şi drept consecinţă recursul pârâtului se admite, modificându-se sentinţa prin respingerea acţiunii ca nefondată.
Privitor la invocarea O.M.J. nr. 1833/C/2008, Curtea reţine că prin acest ordin, privind acordarea sporului de confidenţialitate pentru personalul contractual şi funcţionarii publici din cadrul instanţelor judecătoreşti, emis în baza prevederilor Legii nr. 97/2008, privind aprobarea O.U.G. nr. 100/2007, pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei şi ale art. 122 din Legea nr. 53/1991, a dispoziţiilor din O.G. nr. 6/2007, a O.U.G. nr. 10/2008, a H G. nr. 83/2005, s-a stabilit că personalul contractual şi funcţionarii publici din cadrul instanţelor judecătoreşti care efectuează activităţile şi lucrările cu caracter confidenţial, enumerate nr. 1 la prezentul ordin, beneficiază de spor de confidenţialitate, începând cu 2 iulie 2008.
în speţă nu există niciun act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul de a primi spor de confidenţialitate funcţionarilor publici, care nu îndeplinesc exclusiv activităţile prevăzute în Anexa 1 la Ordinul nr. 1833/C.
Legea nr. 97/2008, privind aprobarea O.U.G. nr. 100/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte din domeniul justiţiei, nu produce efecte ope legis, ci numai în anumite condiţii, condiţii care au fost stabilite prin Ordinul nr. 1833/C din 2 iulie 2008.
Astfel, la art. 902 din Legea nr. 97/2008, se prevede că: „(1) Funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul instanţelor judecătoreşti, parchetelor de pe lângă acestea, al Ministerului Justiţiei, Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri sunt salarizaţi potrivit dispoziţiilor legale aplicabile aceloraşi categorii de personal din aparatul Consiliului Superior al Magistraturii’’.
Potrivit art. 63 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, privind Consiliul Naţional al Magistraturii, „Funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii sunt salarizaţi potrivit dispoziţiilor legale aplicabile aceloraşi categorii de personal din aparatul Parlamentului”.
Prin art. 122 din Legea nr. 53/1991, modificată prin Legea nr. 127/1997, se prevede că: „(1) Salariaţii încadraţi în funcţii specifice din aparatul Camerei Deputaţilor sau al Senatului primesc lunar un spor de confidenţialitate de 15%, calculai la salariul de bază.
(2) De sporul prevăzut la alin. (1) beneficiază şi salariaţii încadraţi în alte funcţii decât cele specifice din aparatul celor două Camere ale Parlamentului, care desfăşoară activităţi sau realizează lucrări cu caracter confidenţial, stabilite de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor sau al Senatului, după caz. ”
Reclamanţii recurenţi nu au demonstrat că îndeplinesc nici activităţile enumerate în respectiva anexă la ordin.
Raportat la împrejurarea că reclamanţii nu au dovedit că intră sub incidenţa dispoziţiilor legale invocate prin cererea de recurs, sunt irelevante prevederile cu caracter general cuprinse în Codul muncii, României, Declaraţia universală a drepturilor omului sau Pactul internaţional cu privire la drepturile economice şi culturale, atâta timp cât nu există o dispoziţie legală care să abiliteze instanţele de judecată să stabilească şi să acorde drepturi salariale în afara unor prevederi normative în acest sens.
Dacă s-ar accepta punctul de vedere al reclamanţilor s-ar ajunge ca puterea judecătorească să încalce principiul separării puterilor în stat, legiferarea sau normarea legislativă căzând în competenţa puterii legislative sau administrative.
în concluzie, recursul reclamanţilor a fost respins ca nefondat cu aplicarea art. 312 alin. (1) C. pr. civ.