Prin acţiunea înregistrată la 18 iunie 2008 reclamantul Partidul Social Democrat -Organizaţia judeţeană Botoşani, reprezentată prin preşedinte C.C., în contradictoriu cu pârâţii Biroul Elcctoral Central (BEC) şi Biroul Electoral Judeţean Botoşani, a solicitat anularea Hotărârii nr. 138 din 6 iunie 2008 a BEC pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale 2008 şi anularea procesului-verbal pentru centralizarea voturilor, constatarea rezultatelor alegerilor şi atribuirea mandatului pentru funcţia de preşedinte a consiliului judeţean 1 iunie 2008, încheiat pentru Circumscripţia electorală judeţeană nr. 7 Botoşani de către Biroul judeţean Botoşani.
Sub aspectul calificării birourilor electorale în general şi a BEC în special ca „autorităţi publice” emitente ale unor acte administrative, se constată că aceste entităţi au o existenţă limitată în timp, astfel cum sunt definite în Legea nr. 67/2004, nu sc încadrează în sensul strict al tenncnului, astfel cum este definit de prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004.
Totuşi, potrivit dispoziţiilor art. 213 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 membrii acestor birouri exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat. ceea ce conferă biroului însuşi calitatea de autoritate publică.
Chiar şi în aceste circumstanţe de imprecizie terminologică a legii speciale, este cert că activitatea BEC, pe baza prevederilor art. 37 din Legea nr. 67/2004. poate fi asimilată celei a unei autorităţi publice centrale, iar atribuţia pe care o exercită în soluţionarea sesizărilor privitoare la frauda electorală, se circumscrie unei „jurisdicţii administrative speciale”, astfel cum este ea definită de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 554/2004.
în consecinţă şi hotărârea emisă de BEC în soluţionarea unei cereri de anulare a alegerilor dintr-o circumscripţie electorală arc natura juridică a unui „act administrativ jurisdicţional” în sensul dispoziţiilor art. 2 alin. (I) lit. d) din Legea nr. 554/2004.
Aşa fiind, în mod greşit instanţa de fond a respins acţiunea ca inadmisibilă, motiv pentru care s-a admis recursul s-a casat hotărârea atacată şi cauza trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
I.C.C.J., s. cont. adm. şi fisc., decizia nr. 2887 din 16 septembrie 2008, nepublicată
Notă: Deşi soluţia de casare cu trimitere ni se pare corectă, natura actului în cauză – act administrativ-jurisdicţional – este cel puţin discutabilă, întrucât, atunci când soluţionează o sesizare privitoare la o eventuală fraudă electorală ea nu tranşează un litigiu în condiţii de contradictorialitate şi cu respectarea dreptului la apărare. Totuşi, hotărârea în cauză este un act administrativ tipic căci, în cauză, BEC se manifestă ca o autoritate administrativă, punând în aplicare, prin această hotărâre, legea electorală. Altfel spus, chiar dacă acest caracter (de act administrativ) este discutabil datorită conţinutului „electoral” al acestuia (care îl împinge, astfel, înspre dreptul constituţional), hotărârea în cauză păstrează caracterul de act secundam legem j)e care l-am analizat în acest capitol.
