Prin Hotărârea nr. 205 din 24 august a C. G.M.B. au fost delegate atribuţiile privitoare la operaţiunile de autorizare pentru micii meseriaşi şi asociaţiile familiale, consiliilor locale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti. Or, de vreme ce, atât potrivit dispoziţiilor Decretului-Lege nr. 54/1990 cât şi celor ale Legii nr. 69/1991 (republicată) aceste atribuţii aparţin primarilor, iar nu consiliilor locale, C. G.M.B. nu avea ce să delege consiliilor de sectoare şi, prin urmare, hotărârea atacată este ilegală, impunându-se anularea ei.
(Secţia de administrativ, decizia nr. 4095 din 10 decembrie 2001)
CURTEA,
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul Prefectul municipiului Bucureşti a chemat în instanţă ca în contradictoriu cu pârâtul şi pe calea contenciosului administrativ să dispună anularea hotărârii nr. 205 din 24 august 2000 emise de pârât.
în motivarea acţiunii reclamantul a arătat că actul administrativ atacat nu întruneşte condiţiile de legalitate nici sub aspect formal şi nici sub aspectul de fond.
Curtea de Apel Bucureşti – Secţia contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 1433 din 24 octombrie 2000 a dispus admiterea acţiunii formulate de reclamant în sensul anulării Hotărârii nr. 205/
2000 a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Pentru a pronunţa o astfel de soluţie instanţa a reţinut că dispoziţiile Decretului-Lege nr. 54/1990 şi textele din legea administraţiei publice locale nu
prevăd că organul deliberativ al municipiului este abilitat să adopte măsura respectivă.
Sub aspectul fondului s-a reţinut că potrivit art. 28 din Decretul-Lege nr. 54/1990, autorizaţia pentru constituirea de asociaţii familiale se emite de primăriile judeţene sau a municipiului Bucureşti şi nu de către Consiliul local. S-a mai reţinut că în acest sens sunt şi dispoziţiile art. 20 şi 44 din Legea nr. 69/1991, republicată.
împotriva acestei sentinţe considerată nelegală şi netemeinică a declarat recurs Municipiul Bucureşti reprezentat legal de către Primarul General.
Recurentul a susţinut în esenţă că prin Hotărârea nr. 205/2000 Consiliul General al Municipiului Bucureşti a_ delegat consiliilor locale atribuţiile privitoare la operaţiunile de autorizare pentru micii meseriaşi şi asociaţiile familiale. Legalitatea actului este evidentă, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, nefăcând decât să delege o parte din atribuţiile sale consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti conform legii.
Recursul este nefondat.
în fapt, prin Hotărârea nr. 205 din 24 august 2000, Consiliul General al municipiului Bucureşti a aprobat ca începând cu data prezentei, să delege consiliilor locale ale sectoarelor 1 -6 atribuţii de autorizare pentru micii meseriaşi şi asociaţiile familiale, invocând în preambulul actuiui prevederile Decretului-Lege nr. 54/1990 şi prevederile art. 20 (2) lit. h şi art. 77 alin.
1 din Legea nr. 69/1991, republicată.
Instanţa de fond verificând Hotărârea nr. 205/
2000 în funcţie de actele aflate la dosar, precum şi de dispoziţiile legale incidente în cauză corect a reţinut că aceasta nu întruneşte condiţiile de legalitate ale actelor administrative nici sub aspect formal şi nici sub aspectul de fond.
într-adevăr, în ceea ce priveşte aspectul formal Hotărârea nr. 205/2000 este eronat fundamentată pe dispoziţiile Decretului-Lege nr. 54/1990 şi pe cele ale Legii nr. 69/1991, republicată, întrucât aceste dispoziţii nu prevăd că, consiliile locale sunt abilitate să adopte astfel de măsuri (atribuţii de autorizare pentru micii meseriaşi şi asociaţiile familiale).
Nici sub aspectul fondului, hotărârea în cauză (act administrativ), nu este legală deoarece potrivit art. 28 din Decretul-Lege nr. 54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi
economice, pe baza liberei iniţiative „autorizaţia pentru constituirea de întreprinderi mici, asociaţii cu scop lucrativ, asociaţii familiale sau pentru desfăşurarea de către persoanele fizice a unor activităţi independente, se emite de primăriile judeţene sau a municipiului Bucureşti şi nicidecum de consiliile locale“.
în acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 44 lit. ţ din Legea administraţiei publice locale potrivit cărora primarul „emite avizele, acordurile şi autorizaţiile prevăzute de lege“.
Dacă avem însă în vedere şi dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 69/1991 observăm că printre atribuţiile consiliilor locale nu se înscriu şi acelea de a elibera acorduri sau avize/autorizaţii de funcţionare, ceea ce per a contrario înseamnă că neavând această atribuţie, Consiliul General al Municipiului Bucureşti nu ar fi putut nici să o delege, consiliilor locale de sector.
în consecinţă, se constată că instanţa de fond, aplicând corect dispoziţiile legale în materie şi făcând o corectă apreciere a probelor dosarului, a pronunţat o sentinţă legală şi temeinică, încât motivele de casare fiind nefondate, recursul urmează a fi respins ca atare.
