Hotărâre de suspendare a cursului judecăţii, dată de tribunal ca ultimă instanţă în materia reglementată de O.G. nr. 2/2001. Inexistenta vreunei căi de atac


C. proc. civ., art. 242 pct. 2, art. 299 alin. (1)

Din conţinutul art. 299 alin. (1) C. proc. civ. rezultă că doar hotărârile date de instanţele de fond, respectiv de instanţele de apel, inclusiv hotărârile prin care s-a întrerupt cursul judecăţii în aceste faze procedurale, sunt susceptibile de a fi atacate cu recurs. Hotărârile pronunţate de instanţele de recurs, precum şi cele date în cauzele ce vizează exercitarea căilor de atac împotriva deciziilor date în ultimă instanţă nu sunt susceptibile de a fi atacate, pe nicio cale, la instanţele imediat superioare celei care a pronunţat hotărârea atacată. Aşadar, împotriva hotărârii de suspendare a cursului judecăţii, dată de tribunal ca ultimă instanţă în materia reglementată de O.G. nr. 2/2001, nu există nicio cale de atac.

C.A. laşi, s. cont. adm. şi fisc., dec. nr. 77 din 11 februarie 2008,

în Jurindex

Prin sentinţa civilă nr. 577 din 22 ianuarie 2007, Judecătoria Iaşi a respins plângerea formulată de petentul E.J. împotriva procesului-verbal încheiat la data de 9 august 2006 de Secţia a III-a a Poliţiei municipiului Iaşi. Prin decizia nr. 510/E din 17 mai 2007, Tribunalul Iaşi a respins recursul declarat de E.J. împotriva sentinţei civile nr. 577

din 22 ianuarie 2007 a Judecătoriei Iaşi. împotriva acestei din urmă hotărâri E.J. a introdus contestaţie în anulare, cererc carc a fost înregistrată la Tribunalul Iaşi.

Tribunalul Iaşi, constituit ca instanţă de recurs, prin încheierea din data de 6 septembrie 2007, a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul dispoziţiilor art. 242 pct. 2 C. proc. civ., constatând că niciuna dintre părţi nu a fost prezentă la apelul ce s-a făcut în şedinţă publică

şi că părţile nu au cerut judecata în lipsă. Împotriva acestei încheieri E.J. a formulat recurs. Curtea, învestită în condiţiile mai sus arătate, la termenul din 26 noiembrie 2007, a pus în discuţia părţilor chestiunea competenţei sale materiale de a exercita controlul judiciar asupra unei hotărâri date de tribunal în ultimă instanţă. Părţile nu au pus concluzii cu privire la excepţia ridicată din oficiu.

Cercetând, cu prioritate, această excepţie, curtea a constatat că ea este întemeiată, întrucât, din conţinutul art. 299 alin. (1) C. proc. civ. rezultă că doar hotărârile date de instanţele de fond şi respectiv de instanţele de apel, inclusiv hotărârile prin carc s-a întrerupt cursul

judecăţii în acestc faze procedurale, sunt susceptibile de a fi atacate cu recurs. Hotărârile pronunţate de instanţele de recurs, precum şi cele date în cauzcle ce vizează exercitarea căilor de atac împotriva deciziilor date în ultimă instanţă nu sunt susceptibile de a fi atacate, pe nicio cale, la instanţele imediat superioare celei care a pronunţat hotărârea atacată.

Ca atare, constatând că împotriva hotărârii de suspendare a cursului judecăţii, dată de tribunal, ca ultimă instanţă în materia reglementată de O.G. nr. 2/2001, nu există nicio cale de atac, curtea, în temeiul art. 312 C. proc. civ., a respins recursul declarat de E.J. ca fiind inadmisibil, acesta având oricând posibilitatea, în termenul limită prevăzut de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., să solicite repunerea cauzei pe rol şi continuarea judecăţii.