Potrivit dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, hotărârea judecătorească prin care s-a soluţionat plângerea contravenţională poate fi atacată cu
recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secţia de conten-
7 *
cios administrativ a tribunalului. Ca urmare a prevederilor legale menţionate, sentinţa pronunţată de către judecătorie în dosarul având ca obiect plângerea împotriva procesului-verbal de contravenţie poate fi atacată doar în calea de atac a recursului.
Cum reclamantul a exercitat calea de atac a recursului împotriva sentinţei pronunţate de judecătorie, recurs care a fost respins prin decizia pronunţată de tribunal, un nou recurs declarat împotriva deciziei tribunalului este inadmisibil.
C.A. Alba lulia, s. cont. adm. şi fisc., dec. nr. 257/CA din 5 martie 2008, în Jurindex
Prin sentinţa civilă nr. 2510 din 29 august 2007, pronunţată de Judecătoria Mediaş, s-a respins ca tardiv formulată plângerea depusă de reclamantul T.M.E. împotriva procesului-verbal întocmit de Poliţia
municipiului Mediaş la 2 decembrie 2006. In considerentele sentinţei s-a reţinut că procesul-verbal de contravenţie a fost întocmit la data de 2 decembrie 2006 şi semnat personal de către reclamantul T.M.E., însă plângerea împotriva acestui act de sancţionare s-a depus la Judecătoria Mediaş numai în data de 26 iunie 2007, fiind depăşit termenul de 15 zile, astfel că se impune respingerea plângerii ca tardiv formulată. Recursul declarat de reclamant împotriva acestei sentinţei a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 561/CA din 14 decembrie 2007, pronunţată de Tribunalul Sibiu, Secţia comercială şi de conten-
cios administrativ. In considerentele acestei decizii, instanţa de recurs a reţinut că reclamantul-recurent a semnat procesul-verbal de contravenţie din 2 decembrie 2006 şi, raportat la data formulării plângerii trimise prin poştă conform ştampilei aplicate pe plicul de expediere, plângerea a fost depusă peste termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, împrejurare faţă de care se impune respingerea recursului, conform prevederilor art. 312 C. proc. civ.
împotriva acestei decizii reclamantul, în data de 4 ianuarie 2008, a declarat recurs, solicitând modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii plângerii şi anulării procesului-verbal ca neîntemeiat şi abuziv întocmit. în dezvoltarea motivelor de recurs, reclamantul arată că nu a primit nicio copic a procesului-verbal, aflând despre acesta numai la data când a fost la Primăria Mediaş pentru a plăti impozitul. Reclamantul mai arată că nu a săvârşit nicio contravenţie, procesul-verbal fiind întocmit de către agentul N.D. abuziv şi din ură personală. Recursul nu este motivat în drept.
Intimatul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Sibiu nu s-a prezentat în faţa acestei instanţe şi nici nu a depus întâmpinare.
Instanţa, având în vedere prevederile art. 34 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, a pus în discuţie, din oficiu, excepţia inadmisibilităţii acestui recurs. Examinând recursul reclamantului în raport cu excepţia invocată din oficiu, s-a constatat că este inadmisibil, fiind respins ca atare. Potrivit dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, hotărârea judecătorească prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secţia de administrativ a tribunalului, motivarea recursului nefiind obligatorie, motivele de recurs se pot susţine şi oral în faţa instanţei. Ca urmare a prevederilor legale menţio
nate, sentinţa pronunţată de cătrc judecătorie în dosarul având ca obiect plângerea împotriva procesului-verbal de contravenţie poate fi atacată doar în calea de atac a recursului.
Cum reclamantul a exercitat calea de atac a recursului împotriva sentinţei civile nr. 2510 din 29 august 2007, pronunţată de Judecătoria Mediaş, recurs care a fost respins prin decizia nr. 561/CA din 14 decembrie 2007, pronunţată de Tribunalul Sibiu, Secţia comercială şi de contencios administrativ, iar legea nu prevede dreptul de a ataca din nou cu recurs decizia tribunalului, s-a constatat că recursul declarat de reclamant împotriva deciziei nr. 561/CA din 14 decembrie 2007 este inadmisibil.
Aşa fiind, motivele de nelegalitate şi netemeinicie a deciziei nr. 561/CA/2007 invocate de reclamant nu mai pot fi examinate pe această cale a recursului la decizia pronunţată în recurs şi, conform prevederilor art. 137 şi art. 312 C. proc. civ., s-a impus respingerea recursului ca inadmisibil.
