Consiliul Local are competenţa de a lua act de încetarea unui mandat de consilier local, indiferent dacă în actul administrativ emis se face sau nu referire la textul de lege care o reglementează sau dacă s-a menţionat sau nu posibilitatea atacării în instanţa a actului administrativ. Cel care conferă dreptul la cale de atac este legea, nu menţiunea expresă din dispozitivul hotărârii.
Prin hotărâre se ia act de situaţia apărută şi se declară vacant locul consilierului în cauză, legiuitorul neconferind posibilitatea exprimării vreunui vot cu privire la această stare de fapt, aceea de exprimare a voinţei consilierului, în cazul în speţă fiind vorba despre demisie.
Secţia comercială, de administrativ şi fiscal, Decizia nr. 5 din 11 ianuarie 2011
Prin Sentința nr. 370/02.04.2010 pronunțată în dosarul nr. 2324/102/2009, Tribunalul Mureș a admis cererea formulată de reclamanta Instituția Prefectului Județului Mureș, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Municipiului Tg. Mureș, și a dispus anularea Hotărârii nr. 378/01.10.2009 emisă de pârât.
Pentru a pronunța această Sentință, prima instanță a reținut că prin Hotărârea nr. 378/01.10.2009, a Consiliului local municipal Tg. Mureș, s-a luat act de încetarea mandatului de consilier local al domnului F.C., începând cu data de 01.10.2009 și s-a declarat vacant locul acestuia în Consiliul local municipal Tg. Mureș.
Hotărârea în cauză a fost luată în baza dispozițiilor art. 9 alin. (2) lit. a), alin. (3) și art. 12 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali cu toate că, obiectul acesteia îl constituia încetarea de drept a mandatului de consilier local a domnului F.C., urmare a pierderii calității de membru al partidului politic pe a cărei listă a fost ales, respectiv P.N.L., și declararea ca vacant a unui loc de consilier municipal.
S-a apreciat că există o neconcordanță evidentă între dispozițiile legale invocate ca temei legal al măsurii luate și obiectul hotărârii în cauză iar această neconcordanță este de natură să lipsească temeiul legal al măsurii luate.
Prima instanță a reținut că Hotărârea atacată, contrar dispozițiilor art. 80 din Legea nr. 24/2004, nu cuprinde prevederile art. 36 referitoare la categoriile de atribuții instituite de legiuitor în sarcina consiliului local, precum și prevederile art. 115 alin. (1) lit. b) care reglementează categoria actelor administrative pe care autoritatea publică locală le adoptă pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin.
S-a constatat că, H.C.L. Tg. Mureș nr. 378/01.10.2009, a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 393/2004, întrucât nu are la bază un referat constatator semnat de către Primarul și Secretarul municipiului Tg. Mureș, însoțit de documente justificative corespunzătoare.
Prima instanță a apreciat că nulitatea actului administrativ nu este condiționată de existența unei vătămări.
împotriva acestei Sentințe a formulat recurs Consiliul Local Tg. Mureș, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței sau modificarea acesteia și respingerea acțiunii.
în recurs s-a invocat faptul că reclamanta nu a dovedit existența vreunei vătămări și că actul atacat este un act administrativ individual, nu unul normativ.
S-a invocat că este greșită și susținerea potrivit căreia prin lipsa referatului constatator semnat de Primar, ar fi incidente dispozițiile art. 79 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora reglementările cuprinse în hotărârile consiliilor locale nu pot contravine Constituției României și reglementărilor din actele normative de nivel superior.
Textul legal citat se referă la cu totul altă situație, și anume, atunci când printr-o hotărâre de consiliu se reglementează o situație deja reglementată prin Constituție sau alte acte normative de nivel superior, iar reglementările din hotărârea de consiliu vin în contradicție cu reglementările din actele normative de nivel superior. Or, este evident că și acest text legal se referă doar la situația actelor administrative normative și nicidecum la actele administrative individuale așa cum de altfel este și Hotărârea de consiliu atacată.
S-a susținut că nu poate duce la anularea hotărârii nici mențiunea potrivit căreia încetarea mandatului „începând cu data de 01.10.2009”, în condițiile în care actul administrativ individual produce efecte din momentul comunicării.
Recurentul a arătat că, de drept, hotărârea își produce efectele doar de la data comunicării.
în ce privește casarea, aceasta s-a solicitat deoarece prima instanță nu s-ar fi pronunțat asupra tuturor criticilor și apărărilor formulate în cauză.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art. 3041 C.proc.civ., instanța a reținut următoarele:
Prin Hotărârea nr. 378/01.10.2009 a Consiliului Local al Municipiului Tg. Mureș, s-a luat act de încetarea mandatului de consilier local al d-lui F.C., începând cu data de 01.10.2009 și s-a declarat vacant locul acestuia în Consiliul Local al Municipiului Tg. Mureș.
în drept, hotărârea este întemeiată pe dispozițiile art. 9 alin. (2) lit. a), alin. (3) și ale art. 12 din Legea nr. 393/2004 și pe dispozițiile art. 45 alin. (1) din Legea nr. 215/2001.
O primă critică, cu privire la actul administrativ atacat, este aceea că actul este greșit motivat, deoarece, deși se motivează în drept pe temeiul art. 9 alin. (2) lit. a), alin. (3) și ale art. 12 din Legea nr. 393/2004, se reține că a încetat calitatea de membru de partid a d-lui F.C.
La art. 1 din Hotărârea atacată se menționează că se ia act de încetarea mandatului de consilier local, iar raportarea se face la textul de lege invocat, nu la denumirea hotărârii.
La fila 21 din dosarul de recurs se află demisia d-lui F.C. din funcția de consilier local, demisie redactată la data de 23 decembrie 2008. Acest aspect reiese și din răspunsul P.N.L. comunicat instanței.
într-adevăr, ulterior acestei date, prin Hotărârea din 23 ianuarie 2009 a P.N.L. – Organizația Municipală Tg. Mureș, s-a dispus excluderea din P.N.L. a d-lui F.C., însă acest aspect este irelevant deoarece excluderea este ulterioară emiterii Hotărârii nr. 377/01.10.2009 a Consiliului Local Municipal Tg-Mureș.
Este evident faptul că Hotărârea nr. 377/01.10.2009 a Consiliului Local al Municipiului Tg. Mureș s-a dat în considerația situației de fapt existentă la data de 1 octombrie 2009, adică în baza demisiei din funcția de consilier local, situație reglementată de art. 9 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 393/2004.
La art. 9 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 se prevede că: „încetarea de drept a mandatului de consilier se constată de către consiliul local, respectiv de consiliul județean, prin hotărâre, la propunerea primarului ori, după caz, a președintelui consiliului județean sau a oricărui consilier”.
Art. 12 alin. (2) din aceeași lege prevăd că hotărârea va avea la bază un referat constatator semnat de primar și de secretarul comunei sau orașului și că referatul va fi însoțit de acte justificative, însă scopul urmărit de legiuitor a fost acela de a se confirma existența condițiilor specifice aplicării textului de lege, după caz.
Nu s-a dovedit nicio vătămare de către reclamantă prin aceea că în cauză referatul nu a fost semnat de către primar și secretar.
în cauză s-a dovedit existența situației ce a determinat emiterea hotărârii atacate.
Potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Lege se adoptă o hotărâre prin care se ia act de situația apărută și se declară vacant locul consilierului în cauză.
Legiuitorul nici nu conferă posibilitatea exprimării vreunui vot cu privire la această stare de fapt, prevăzând că doar se ia act de situația apărută, respectiv de exprimarea voinței consilierului local.
în ce privește susținerea reclamantei că motivarea în drept a deciziei este incompletă, nefiind invocate prevederile art. 36 și art. 115 alin. (1) lit. b) care reglementează categoriile de atribuții instituită de legiuitor în sarcina consiliului local și categoria actelor administrative pe care autoritatea publică locală le adoptă pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, din nou nu s-a invocat care ar fi vătămarea.
Deși nu se indică actul normativ la care se face referire, instanța a dedus că este vorba de Legea nr. 215/2001.
Nu se susține în cauză că ar fi avut competență o altă autoritate publică decât consiliul local să emită hotărârea prin care s-a luat act de încetarea mandatului de consilier local în cauză.
Consiliul local al Municipiului Tg. Mureș avea competența de a lua act de încetarea mandatului de consilier local al d-lui F.C., competență conferită prin lege, indiferent dacă în actul administrativ emis se face sau nu referire la textul de lege care o reglementează.
Nemenționarea textului de lege nu îl lipsește pe acesta de producerea efectelor juridice.
Un alt motiv de nelegalitate este acela că, în dispozitivul hotărârii, nu se menționează posibilitatea atacării în instanță a actului administrativ.
De asemenea, textul de lege este cel care conferă dreptul atacării actului administrativ în justiție, nu menționarea acestei posibilități în actul atacat.
Nici cu privire la acest aspect nu s-a dovedit existența vreunei vătămări, deoarece consilierul local nu avea nici un interes în atacarea hotărârii, iar Instituția Prefectului Județului Mureș și-a exercitat dreptul de a ataca actul administrativ, în condițiile legii.
în ce privește faptul că s-a invocat încălcarea dispozițiilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 215/2001, și art. 71 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a consiliului, menționăm că aceste dispoziții fac referire la votul secret în situația adoptării unor acte administrative individuale.
Actul administrativ atacat, deși se referă la o anumită persoană, ceea ce îi conferă un aspect de act individual, este un act administrativ cu regim special, deoarece nu permite exercitarea vreunui vot negativ, consilierii având o singură variantă legală, și anume aceea de a luat act, de drept, de încetarea mandatului, potrivit art. 9 alin. (3) din Legea nr. 393/2004.
în acest context nu se pune în discuție libertatea de opinie și acțiune în exercitarea mandatului alesului local, reglementată de Legea nr. 393/2004, deoarece consilierii nu sunt chemați să hotărască asupra unor aspecte legate de persoana vizată prin actul administrativ individual, ci doar să verifice îndeplinirea unor formalități, în sensul prevăzut mai sus.
Față de aceste dispoziții, votul, indiferent că este sau nu secret, nu poate fi decât unul singur și anume, a se lua act de încetarea mandatului de consilier local.
Votul nu poate fi nici pozitiv, nici negativ, neexprimând voința consilierilor locali, situație în care s-ar justifica secretizarea votului, ci dă valoare juridică exprimării voinței consilierului local ce își dă demisia.
Un alt aspect invocat prin acțiune și contestat prin recurs, este acel al datei de la care încetează mandatul de consilier local.
Prin recurs se prevede că hotărârea își produce efectele doar de la data comunicării.
Și cu privire la acest aspect menționăm că, data, de la care se produc efectele juridice ale Hotărârii nr. 378/2009 a Consiliului Local al Municipiului Tg. Mureș, este cea prevăzută de lege, și anume cea prevăzută de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 215/2001.
Astfel am realizat atât o analiză a motivelor acțiunii cât și a recursului formulat în cauză.
Un alt argument important în soluționarea cauzei este acela că persoana vizată de actul administrativ atacat nu l-a contestat în justiție, ceea ce confirmă inexistența unei vătămări cu ocazia emiterii actului.
în consecință, în baza art. 312 alin. (1)-(3) C.proc.civ. instanța a admis recursul și a modificat în tot hotărârea atacată, în sensul respingerii acțiunii.
