C. proc. civ., art. 282 alin. (2), art. 299 alin. (1)
Potrivit art. 282 alin. (2) C. proc. civ., „împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecăţii”, iar potrivit art. 299 alin. (1), „hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională sunt supuse recursului. Dispoziţiile art. 282 alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător”. în raport de aceste dispoziţii legale, încheierea primei instanţe de respingere a cererii de suspendare a judecăţii poate fi atacată cu recurs doar odată cu fondul, spre deosebire de încheierea de admitere a unei asemenea cereri, care poate fi recurată separat.
C.A. Craiova, s. cont. adm. şi fisc., dec. nr. 2152 din 22 octombrie 2008, în Jurindex
Prin încheierea pronunţată la data de 7 iulie 2008 de Tribunalul Gorj, s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de intimata-revizuientă E.N.
de suspendare a judecăţii cauzei în temeiul art. 244 C. proc. civ. împotriva acestei încheieri a formulat recurs intimata-revizuientă E.N.,
criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală. In motivarea cererii de recurs, s-a arătat că, înainte de intrarea completului de judecată, a cerut dosarul spre observare grefierului de şedinţă, constatând că nu se depusese niciun înscris, grefiera exprimându-se că „nici astăzi nu se va pronunţa, deoarece nu a sosit dosarul”. S-a mai susţinut că, la data de 8 iulie 2008, intrând în sistemul Ecris, a constatat că nu s-a consemnat nimic despre cererea de suspendare şi că, prezentându-se în data de 9 iulie 2008 la Tribunalul Gorj pentru a observa încheierea, a constatat că la dosar se aflau depuse înscrisurile vizate de preşedintele completului de judecată, depunere consemnată şi în încheiere. S-a mai arătat că nu s-a depus niciun înscris în şedinţă, fapt ce poate fi dovedit cu un martor. Recurenta a mai arătat că prima instanţă nu a analizat susţinerea potrivit cărcia se impune suspendarea cauzei civile până la soluţionarea cauzci penale.
Analizând actcle şi lucrările dosarului, curtea a apreciat întemeiată excepţia inadmisibilităţii recursului, pentru următoarele considerente de fapt şi de drept: potrivit art. 282 alin. (2) C. proc. civ., „împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecăţii”, iar potrivit art. 299 alin. (1), „hotărârile date fară drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională sunt supuse recursului. Dispoziţiile art. 282 alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător”. In raport de aceste dispoziţii legale, s-a constatat că încheierea primei instanţe de respingere a cererii de suspendare a judecăţii poate fi atacată cu recurs doar odată cu fondul, spre deosebire de încheierea de admitere a unei
asemenea cereri, care poate fi recurată separat. In raport de dispoziţiile art. 282 alin. (2), art. 299 şi art. 244 C. proc. civ., sunt supuse recursului, după caz, numai încheierile prin care instanţa a dispus suspendarea judecăţii ori s-a respins cererea de repunere pe rol a cauzei suspendate, iar nu încheierile interlocutorii de respingere a cererii de suspendare a judecăţii.
In raport de aceste considerente de drept, curtea a apreciat întemeiată excepţia inadmisibilităţii recursului, având în vedere că prin încheierca atacată s-a respins cererea de suspendare a judecăţii. In consecinţă, a fost respins recursul ca inadmisibil.
