Potrivit art.14 alin.1 din Legea nr.213/1998, închirierea bunurilor proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale se aprobă, după caz, prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, iar contractul de închiriere va cuprinde clauze de natură să asigure exploatarea bunului închiriat, potrivit specificului acestuia.
Potrivit art.14 alin.1 din Legea nr.213/1998, închirierea bunurilor proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale se aprobă, după caz, prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, iar contractul de închiriere va cuprinde clauze de natură să asigure exploatarea bunului închiriat, potrivit specificului acestuia.
Legiuitorul nu a stabilit însă momentul la care această aprobare trebuie să existe. Nefiind impusă ca o condiţie prealabilă, obligatorie la încheierea contractului se poate conchide că încheierea unui eventual contract de locaţiune cu privire la spaţiu nu este condiţionată de existenţa prealabilă a aprobării, contractul fiind valabil încheiat, iar aprobarea este necesar să existe doar pentru a garanta şi punerea lui în executare. Aprobarea ulterioară a locaţiunii spaţiului în litigiu, determină că drepturile şi obligaţiile rezultate din convenţia încheiată pot fi exercitate.
Secţia comercială şi de administrativ şi fiscal, decizia nr. 2349 din 27
octombrie 2008
Prin sentinţa civilă nr. 1156 din 2 iulie 2008 pronunţată de Tribunalul Maramureş a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta S.C. C.D.P. S.R.L. BUCUREŞTI, împotriva pârâţilor SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ “DR. CONSTANTIN OPRIŞ” BAlA MARE, S.C. E. S.R.L. ORADEA şi CONSILIUL JUDEŢEAN MARAMUREŞ, având ca obiect anulare licitaţie şi a contractului de închiriere.
Instanţa de fond a apreciat acţiunea ca fiind neîntemeiată pentru următoarele considerente:
6
Astfel, dreptul de administrare asupra imobilelor în care îşi desfăşoară activitatea SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ “DR. CONSTANTIN OPRIŞ” BAIA MARE nu s-a decis prin închirierea care face obiectul litigiului ci prin contractul de administrare nr. 12881/7.08.2003 încheiat între CONSILIUL JUDEŢEAN MARAMUREŞ şi SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ “DR. CONSTANTIN OPRIŞ” BAIA MARE în calitate de administrator, unde, la articolul 4 pct. 4 se prevede că administratorul nu poate închiria spaţii decât cu acordul expres al proprietarului, în speţă CONSILIUL JUDEŢEAN MARAMUREŞ.
Potrivit principiului relativităţii contractelor comerciale, ale art. 969 efectele contractului de administrare precizat mai sus se produc cu privire la părţile contractante.
În aceste condiţii tribunalul a considerat că numai CONSILIUL JUDEŢEAN MARAMUREŞ era în drept să invoce nerespectarea condiţiilor de subînchiriere, respectiv neobţinerea aprobării prealabile a acestei închirieri din partea proprietarului. Hotărârea nr. 161/27.11.2007 prin care s-a aprobat închirierea unui spaţiu disponibil de 215 mp aflat în administrarea SPITALULUI JUDEŢEAN DE URGENŢĂ “DR. CONSTANTIN OPRIŞ” BAIA MARE este de natură să acopere nulitatea relativă constând din încălcarea unei clauze ale contractului de administrare încheiat între spital şi CONSILIUL JUDEŢEAN MARAMUREŞ.
Demersul spitalului în vederea obţinerii aprobării a fost făcut cu adresa nr. 3567/12.03.2007, deci cu mult înainte de organizarea licitaţiei din 15.10.2007.
A mai reţinut instanţa de fond că pârâta S.C. E. S.R.L. ORADEA căreia i-a revenit în urma licitaţiei dreptul de-a încheia contractul de închiriere a fost de bună-credinţă, iar contractul încheiat între pârâtă şi SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ “DR. CONSTANTIN OPRIŞ” BAIA MARE nu poate fi anulat deoarece nu există motive de nulitate absolută, care să poată fi invocate de vreun terţ în ceea ce priveşte încheierea acestui contract în condiţiile în care nu există o procedură stabilită prin lege pentru desfăşurarea licitaţiei cu privire la închirierea unor spaţii din domeniul public aflat în administrarea vreunei instituţii publice.
În aceste condiţii, tribunalul relevă că putea examina condiţiile de desfăşurare a licitaţiei numai înainte de încheierea contractului de închiriere, după aceasta, se poate examina, eventual, dreptul de despăgubire pentru reclamantă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, reclamanta S.C.
C.D.P. S.R.L. BUCUREŞTI, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinţei atacate, cu cheltuieli de judecată.
Totodată reclamanta a solicitat admiterea acţiunii formulate, în sensul de a se anula procesul-verbal de licitaţie încheiat de pârâtul SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ “DR. CONSTANTIN OPRIŞ” BAIA MARE la data de 15.10.2007 cu ocazia licitaţiei pentru închirierea unui spaţiu de 215 mp. în vederea desfăşurării activităţii de imagistică medicală cu rezonanţă magnetică, obligarea acestui pârât la reluarea procedurii de licitaţie privind închirierea spaţiului amintit şi anularea contractului de închiriere nr. 18830/15.11.2007 încheiat între SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ “DR. CONSTANTIN OPRIŞ” BAIA MARE şi pârâta S.C. E. S.R.L. ORADEA.
În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanta a arătat că hotărârea atacata este pronunţată cu aplicarea greşită a legii, reţinându-se greşit că izvorul obligaţiei pârâtului Spitalul Judeţean de a obţine aprobarea Consiliului Judeţean Maramureş în vederea
7
închirierii spaţiului în discuţie este unul contractual, deoarece, în realitate obligaţia amintită îşi are izvorul în dispoziţiile imperative ale art. 14 alin. 1 din Legea nr. 213/1998 care statuează că închirierea bunurilor proprietate publică a judeţului se aprobă prin hotărâre a consiliului judeţean. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 213/1998, “concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică se face prin licitaţie publică, în condiţiile legii.”
Din coroborarea acestor texte legale reclamanta apreciază că înainte de a se organiza licitaţia publică, trebuie să existe hotărârea de aprobare a Consiliului Judeţean.
Fiind vorba despre încălcarea unor dispoziţii legale imperative edictate în vederea ocrotirii unui interes obştesc, sancţiunea încălcării dispoziţiilor art. 14 alin. 1 din Legea nr. 213/1998 atrage sancţiunea nulităţii absolute şi nu sancţiunea nulităţii relative cum s-a reţinut în mod eronat de către instanţă.
Raportat la regimul juridic al nulităţii absolute, reclamanta susţine că aceasta poate fi invocată de oricine are interes, iar reclamanta justifică un interes şi în sens procesual, condiţie de exercitare a oricărei acţiuni civile, prin aceea că nefiind adjudecatarul unei licitaţii la care a participat, are tot interesul ca în cazul reluării licitaţiei să participe din nou.
Totodată, se mai susţine că regimul juridic al nulităţii absolute nu permite acoperirea nulităţii printr-un act de confirmare şi astfel cum rezultă din adresa nr. 4700/15.1.2007 a Consiliului Judeţean Maramureş, acesta nu a aprobat prin hotărâre închirierea vreunui spaţiu pentru desfăşurarea activităţii de imagistică medicală cu rezonanţă magnetică. Având în vedere că în speţă este incidentă nulitatea absolută, faptul că ulterior încheierii procesului-verbal de licitaţie din 15.10.2007 şi încheierii contractului de închiriere la data de 15.11.2007, Consiliul Judeţean Maramureş a aprobat prin hotărâre, la data de 27.11.2007, închirierea spaţiului în discuţie, nu atrage acoperirea nulităţii.
De asemenea, a arătat reclamanta că atâta timp cât hotărârea Consiliului Judeţean Maramureş din data de 15.11.2007 nu face referire în mod expres la câştigătorul licitaţiei, hotărârea nu poate fi considerată nici măcar un act de confirmare.
În continuarea motivării recursului, s-a arătat că demersul pârâtului Spitalul Judeţean făcut prin adresa nr. 3657/12.03.2007 nu poate fi reţinut ca referindu-se la aprobarea închirierii spaţiului prin licitaţie publică, deoarece din cuprinsul adresei amintite rezultă în mod clar că se solicită în mod expres aprobarea închirierii către pârâta S.C. E. S.R.L., mai exact se solicită la data de 12.03.2007, înainte de organizarea licitaţiei, aprobarea închirierii tocmai către pârâta care a devenit adjudecatara licitaţiei organizată la data de 15.10.2007.
S-a apreciat de reclamantă că nu se poate reţine din formularea capetelor de cerere din acţiunea introductivă de instanţă, că a invocat nulitatea relativă, deoarece din cuprinsul art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 reiese că Legea contenciosului administrativ nu face distincţie între nulitatea relativă şi nulitatea absolută, folosind noţiunea de “anulare” atât în cazul nulităţii absolute cât şi în cazul nulităţii relative.
In ceea ce priveşte contractul de închiriere nr. 18830/15.11.2007 încheiat între pârâtul de rândul 1 şi pârâta de rândul 2, reclamanta arată că acesta fiind un act subsecvent, în raport cu procesul-verbal de licitaţie atacat, nulitatea acestui contract intervine ca urmare a aplicării principiului anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului principal ” resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis”.
8
Nu se poate reţine că instanţa de judecată ar fi putut examina condiţiile de desfăşurare a licitaţiei numai înainte de încheierea contractului de închiriere, deoarece neexistând norme legale care să reglementeze închirierea bunurilor proprietate publică, dreptul comun în speţă este reprezentat de Legea nr. 554/2004, iar până când nu s-a emis un act administrativ, mai exact procesul-verbal de licitaţie, reclamanta nu a avut posibilitatea de a ataca condiţiile de desfăşurare a licitaţiei.
Susţinerile pârâtei referitoare la faptul că reclamanta ar fi trebuit să atace caietul de sarcini în temeiul Legii nr. 554/2004 sunt apreciate de reclamantă ca fiind nefondate, deoarece caietul de sarcini nu este un act administrativ în sensul art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004.
A mai arătat reclamanta că pe lângă încălcarea dispoziţiilor de formă ale procedurii de licitaţie, din compararea procesului-verbal de licitaţie cu documentaţia depusă de adjudecatarul S.C. E. S.R.L., rezultă că pârâta nu a îndeplinit condiţiile minime de calificare, iar caietul de sarcini prezintă o serie de neajunsuri, în principal faptul că nu prevede modalitatea prin care se face dovada condiţiilor minime de calificare.
În final, reclamanta a relevat că în lipsa unor norme legale care să reglementeze procedura licitaţiei în cazul închirierii bunurilor proprietate publică, prin analogie pot fi aplicate dispoziţiile art. 33 alin. 2 lit. c din O.U.G. nr. 34/2006, iar caietul de sarcini emis de Spitalul Judeţean trebuia să prevadă în mod expres documentele care trebuie prezentate în vederea îndeplinirii criteriilor de calificare. Lipsa acestor menţiuni din caietul de sarcini a conferit procedurii de licitaţie un caracter arbitrar.
Faţă de aceste considerente, şi raportat la prev. art. 304 pct. 9 C.pr.civ. în referire la art. 20 din Legea nr. 554/2004, reclamanta apreciază că se impune admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate, în sensul anulării procesului-verbal de licitaţie atacat, cu consecinţa admiterii si a celorlalte capete de cerere formulate.
Analizând recursul declarat de către reclamanta S.C. C.D.P. S.R.L. BUCUREŞTI prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor art.304 şi 3041C.pr.civ., Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
La data de 15 octombrie 2007, pârâtul Spitalul judeţean de urgenţă „Dr. Constantin Opriş” Baia-Mare a organizat o licitaţie în vederea închirierii unui spaţiu în suprafaţă totală de 215 mp. pentru desfăşurarea activităţii de imagistică medicală cu rezonanţă magnetică.
Licitaţia organizată a fost de tip olandez şi a avut la bază regulile stabilite prin caietul de sarcini. Caietul de sarcini întocmit stabileşte condiţiile minime de calificare care trebuie să le îndeplinească participanţii la licitaţie şi se referă atât la caracteristicile aparatului ce urmează a fi instalat în spaţiul închiriat, la personalul calificat de specialitate, experienţa similară, recomandări, contract de service, timpul de intervenţie cât şi la modalitatea de desfăşurare a competiţiei.
Potrivit procesului verbal de licitaţie încheiat la acea dată, la licitaţie au participat două E. SRL şi reclamanta C.D.P. SRL; SC E. SRL a fost declarată câştigătoare, acceptând preţul de pornire întrucât reclamanta nu a îndeplinit cerinţele de calificare referitoare la fişa tehnică a aparatului, dovada contractului de service şi declaraţia privind timpul de intervenţie.
1. Probele administrate în cauză relevă cu caracter unitar împrejurarea că spaţiul obiect al licitaţiei publice organizate de către autoritatea contractantă este proprietatea
9
Judeţului Maramureş şi se află în administrarea Spitalului Judeţean de Urgenţă, iar potrivit contractului de administrare înregistrat sub nr.12881/2003, închirierea imobilului dat în administrare îi este permisă.
În speţă se constată că imobilul în litigiu se află în domeniul public al Judeţului Maramureş astfel că închirierea lui este suspusă aprobării Consiliului Judeţean Maramureş.
Se poate observa că legiuitorul nu a stabilit care este momentul la care această aprobare trebuie să existe. Prin urmare, nefiind impusă ca o condiţie prealabilă, obligatorie la încheierea contractului se poate conchide că încheierea unui eventual contract de locaţiune cu privire la acest spaţiu nu este condiţionată de existenţa prealabilă a acestei aprobări, contractul fiind valabil încheiat, iar aprobarea este necesar să existe doar pentru a garanta şi punerea lui în executare. Aşadar, împrejurarea că la momentul organizării licitaţiei de către pârât nu a existat acordul prealabil al Consiliului Judeţean Maramureş nu poate atrage sancţiunea nulităţii contractului de locaţiune încheiat, eventuala sa lipsă făcând imposibilă locaţiunea ca atare. În speţă, însă, Consiliul Judeţean Maramureş a aprobat locaţiunea spaţiului în litigiu, prin hotărârea adoptată la data de 15 noiembrie 2007, astfel că drepturile şi obligaţiile rezultate din convenţia încheiată pot fi exercitate, susţinerile contrare nefiind fondate.
Prin urmare, nu se poate susţine cu temei că sancţiunea nulităţii absolute poate afecta contractul de închiriere înregistrat sub nr. 18530/15.11.2007, încheiat de către pârâtul SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ “DR. CONSTANTIN OPRIŞ” BAIA MARE cu SC EUROLAD SRL Oradea.
2. După cum rezultă din caietul de sarcini întocmit de către autoritatea contractantă, pârâtul SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ “DR. CONSTANTIN OPRIŞ” BAIA MARE, condiţiile minime de calificare impuse pentru participanţi vizează anumite caracteristici tehnice ale aparatului care trebuie să se încadreze într-o anumită descriere, să aibă o anumită compatibilitate şi utilitate, dovada personalului calificat de specialitate – medici, asistenţi, referiri la timpul necesar pentru instalarea şi punerea în funcţiune a aparatului, experienţa similară şi recomandări din partea unităţilor spitaliceşti, contract de service asigurat, timp de intervenţie la avarii maxim 10 zile.
Analizând documentaţia depusă de către participanţii la licitaţie respectiv reclamanta şi SC Eurolad SRL Oradea se constată că doar cea depusă de către SC Eurolad SRL este completă şi cuprinde toate documentele menţionate în caietul de sarcini; documentaţia depusă de către reclamantă este incompletă întrucât nu cuprinde contractul de service precum şi declaraţia privind timpul de intervenţie la avarii.
În consecinţă, în mod corect a procedat pârâtul constatând că reclamanta nu a îndeplinit cerinţele de calificare, susţinerile contrare ale reclamantei fiind nefondate.
Nefondate sunt şi afirmaţiile reclamantei referitoare la împrejurarea că în lipsa unor menţiuni explicite în caietul de sarcini privind documentele care trebuie prezentate pentru îndeplinirea criteriilor de calificare, licitaţia are un caracter arbitrar întrucât între părţi nu au existat neînţelegeri cu privire la forma sau denumirea documentului care
10
atestă îndeplinirea vreunuia din criteriile impuse prin caietul de sarcini, reclamanta fiind descalificată urmare a constatării împrejurării că aceasta nu a depus întreaga documentaţie solicitată.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va aprecia recursul declarat de către reclamanta C.D.P. SRL ca fiind nefondat iar în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. raportat la dispoziţiile legale enunţate îl va respinge şi va menţine în întregime hotărârea recurată.
