Prin art. 291 introdus prin pct. 8 din H.G. nr. 53/2006 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, aprobate prin H.G. nr. 1825/2005, s-a prevăzut că pentru persoanele care, până la data de 31 decembrie 2005, au beneficiat de drepturile prevăzute în art. 79 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică procedura de stabilire şi plată a drepturilor prevăzută de prezentele norme metodologice.
Totodată, prin art. 28 alin. (1) din O.U.G. nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, se prevede că acest act normativ intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2006, în timp ce alin. (2) al aceluiaşi articol stipulează expres că la data intrării în vigoare a respectivei ordonanţe se abrogă prevederile referitoare la concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului cuprinse în Legea nr. 19/2000 (cu menţionarea expresă a articolelor vizate), precum şi cele ale art. 79 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
înalta Curte a apreciat că instanţa de fond a dat o greşită interpretare prevederilor legale sus-arătate, pe de o parte, pentru că a apreciat, într-o manieră cel puţin indirectă, caracterul nelegal al dispoziţiilor atacate, iar, pe de alta. pentru că a apreciat că prevederile art. 28 alin. (2) din O.U.G. nr. 148/2005 nu mai pot afecta drepturile câştigate de reclamante în temeiul Legii nr. 304/2004. în caz contrar fiind încălcat principiul constituţional al nerctroactivităţii legii civile.
Niciunul dintre cele două argumente pe care instanţa de fond şi-a fundamentat soluţia pronunţată nu a putut fi reţinut. în opinia înaltei Curţi, faţă de succesiunea normelor legale în timp şi de conţinutul textelor aplicabile, raportat la situaţia concretă a reclamantelor. critici le celor trei recurente pe aceste aspecte fiind întemeiate.
Astfel, înalta Curte a apreciat că nu se poate reţine nelegalitatea prevederilor art. 291 alin. (I), întrucât respectivul text cxplicitcază conţinutul normelor metodologice fără a altera. în sensul modificării sau adăugării la textul de lege în aplicarea căruia a fost emis, fiind modificată o hotărâre de Guvern prin care au fost adoptate norme metodologice, printr-o altă hotărâre de Guvern, deci printr-un act normativ cu forţă juridică egală, emis de acelaşi organ cu activitate normativă, nefiind aşadar încălcate normele de tehnică legislativă.
De altfel, în acest sens este şi practica înaltei Curţi, care prin decizie irevocabilă (decizia nr. 2905 din 15 septembrie 2006) a menţinut sentinţa civilă nr. 168 din 22 mai 2006 a aceleiaşi instanţe de fond. invocată de unul dintre recurenţi, mai sus prezentată.
în fine. nici argumentul aplicării retroactive nu a putut fi menţinut, câtă vreme în cuprinsul O.U.G. nr. 148/2005 s-au prevăzut expres atât data intrării sale în vigoare, cât şi categoriile de persoane vizate, inclusiv prin abrogarea expresă a prevederilor de care, până la acea dată, au beneficiat şi reclamantele.
Nu este vorba despre o aplicare retroactivă a noului act normativ, în condiţiile în care, evident, acesta se aplică numai pentru viitor, de la data intrării sale în vigoare, fără a
afecta situaţiile consumate anterior intrării în vigoare, respectiv tîiră a afecta cuantumul indemnizaţiei pentru creşterea copilului de care au beneficiat şi reclamantele până la data de I ianuarie 2006. ci de aplicarea imediată a legii noi. ca expresie a libertăţii legiuitorului de a stabili în acest mod.
Mai mult, prevederile de care au beneficiat anterior reclamantele-intimate [art. 79 alin. (4) din Legea nr. 303/2004] au fost expres abrogate, după cum s-a arătat mai sus.
in fine, nu mai puţin relevantă în cauză este şi împrejurarea că prin Decizia nr. 1027 din 13 noiembrie 2007 a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (1) lit. a), art. 25 şi art. 26′ din O.U.G. nr. 148/2005. ridicată de reclamanta-intimată M.C.D.. în chiar cauza de faţă. Din considerentele acestei decizii. înalta Curte a reţinut că. făcând referire la alte decizii anterior pronunţate în aceleaşi sens. Curtea Constituţională a stabilit că legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situaţiilor care se vor constitui, se vor modifica sau stinge după intrarea ci în vigoare. Ncadmiterea acestei soluţii ar determina rezolvarea diferenţiată a aceleiaşi situaţii juridice, în raport cu data intrării în concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani. ceea ce însă ar contraveni principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, aplicând persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică un tratament diferenţiat, discriminatoriu. contrar spiritului legii noi.
I.C.C.J., S. cont. adm. şi fisc., decizia nr. 204 din 22 ianuarie 2008, în Jurisprudenta s. cont. adm. şi fisc. 2008, sem. I, p. 6
Notă: Abrogarea unui act normativ printr-un altul produce efecte generale (erga omnes). Este un alt mod de a spune că o normă nouă este de imediată aplicabilitate faţă de toate situaţiile, inclusiv cele care, anterior, fuseseră reglementate de norma abrogată.
Soluţia înaltei Curţi este corectă: nimeni nu poate pretinde menţinerea, în favoarea sa, a situafiei normative existente la un moment dat. Aceasta se traduce prin principiul aplicării imediate a legii noi: norma abrogată nu mai poate produce niciun efect juridic în favoarea persoanelor care, mai înainte de abrogare, au beneficiat de prevederile ei, mai favorabile decât cele ale normei noi.
