Indemnizaţie pentru creşterea copilului. Data de la care se acordă pentru sarcinile gemelare


– Legea nr. 239/2009

– Hotărârea Guvernului nr. 1025/2006: art. 2 alin. (1) şi (2), art. 3

– Hotărârea Guvernului nr. 1016/2009: art. 301 alin. (1)

– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005: art. 1 alin. (1), art. 2, art. 6 alin. (1) şi (4)

Conform art. 1 alin. (1) şi art. 2 din O.U.G. nr. 148/2005, precum şi art. 3 din Normele metodologice de aplicare a ordonanţei respective, aprobate prin H.G. nr. 1025/2005, se cuvenea indemnizaţia lunară de 600 lei pentru naştere, prin naştere înţelegându-se aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii. Modificarea realizată prin Legea nr. 239/2009, care majorează cuantumul indemnizaţiei cu 600 lei pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere, se acordă începând cu luna ianuarie 2009, dar cu condiţia ca persoanele îndreptăţite să se afle în plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului.

(Decizia nr. 1572/RC din 17 noiembrie 2010)

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Vâlcea la data de 17 decembrie 2009 reclamanţii P.P.I. şi P.I.G. au chemat în judecată pe pârâta Agenţia Judeţeană pentri Prestaţii Sociale Vâlcea, solicitând instanţei să dispună obligarea acesteia la plat. indemnizaţiei pentru creşterea copilului pentru cei doi copii gemeni ai reclamanţilor născuţi la data de 23 ianuarie 2007.

în motivarea cererii, reclamanţii au arătat că prin Legea nr. 239/2009 s-a dispus a în cazul naşterii de gemeni familia să primească 600 lei indemnizaţie pentru fiecar< copil născut. Reclamanţii, însă, au primit indemnizaţia respectivă doar pentru uni dintre minori.

De asemenea, potrivit art. 30 alin. (1)-(3) din H.G. nr. 1025/2006, dreptul I; indemnizaţia pentru creşterea copilului, în cuantum modificat de 600 lei pentru fiecan copil, se acordă începând cu luna ianuarie 2009 şi persoanelor care, la data de ianuarie 2009, se aflau în plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului, condiţii îndeplinită de către reclamanţi.

Prin sentinţa nr. 1175/CAF din 22 iunie 2010, Tribunalul Vâlcea, Secţia comerciali şi de administrativ şi fiscal, a admis cererea reclamanţilor şi a obligat-o pi pârâtă să plătească acestora câte 600 lei lunar pentru perioada 23 ianuarie 2007 – 2: ianuarie 2009.

în motivarea sentinţei, tribunalul a reţinut că reclamanţii au beneficiat de o indem nizaţie pentru creşterea copilului în cuantum de 600 lei, timp de 2 ani, însă, pornind di la principiul nediscriminării între familii, egalităţii de şanse a copiilor şi normele constituţionale prevăzute de art. 16 alin. (1) şi art. 49 alin. (1) şi (2), este indiscutabil c indemnizaţia vizează persoana copilului de până la 2 ani, respectiv 3 ani pentru copiii cu handicap, indiferent că aceştia sunt rezultaţi din naşteri succesive sau naşte gemelare. A concluziona altfel înseamnă că actul normativ a creat o întn familiile cu 3 copii rezultaţi din naşterii succesive şi familiile cu 3 copii rezultaţi di naşteri gemelare. în consecinţă, reclamanţii sunt îndreptăţiţi să beneficieze de indem nizaţia de 600 lei lunar pentru o perioadă de 2 ani şi pentru cel de-al doilea cop geamăn.

împotriva sentinţei a formulat recurs, în termenul legal, pârâta care, invocân< dispoziţiile art. 304 pct. 7 C. pr. civ., a criticat-o pentru următoare motive:

Indemnizaţia prevăzută de art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 148/2005, reluată de art.: alin. (1) din normele aprobate prin H.G. nr. 1025/2006, reprezintă o măsură de îmbi nătăţire a echilibrului social-economic al familiei, prin susţinerea acesteia în vedere; creşterii copilului, şi nu o măsură de protecţia a copilului. Astfel, nu se poate susţin^ încălcarea principiului egalităţii de tratament între copii proveniţi dintr-o sarcină simpl, sau una multiplă.

Potrivit art. 2 alin. (1) şi (2) din H.G. nr. 1025/2006, indemnizaţia lunară prevăzut de art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 148/2005 se cuvin pentru primele 3 naşteri, deci pentr naştere, iar nu pentru copilul/copiii rezultat din naştere. Indemnizaţia este aferent concediului pentru creşterea copilului.

Reclamanţii nu s-au aflat în niciuna dintre situaţiile prevăzute de art. 301 alin. (1 din H.G. nr. 1016/2009, astfel că nu putea primi indemnizaţie pentru cel de-al doile copil începând cu luna ianuarie 2009, întrucât prevederile actului normativ respectiv a intrat în vigoare de la data de 18 iunie 2009.

Legea nr. 239/2009, care a modificat art. 2 din O.U.G. nr. 148/2005, a intrat î vigoare la data de 18 iunie 2009, iar H.G. nr. 1016/2009 pentru modificarea H.G. ni 1025/2006 a intrat în vigoare la data de 2 octombrie 2009.

Copiii reclamanţilor au împlinit vârsta de 2 ani anterior intrării în vigoare a Legii nr. 239/2009 şi a Normelor de aplicare, drept pentru care reclamanţii nu pot beneficia retroactiv de indemnizaţie. Potrivit art. 15 alin. (2) din României şi art. 1 C. civ., legea civilă dispune numai pentru viitor, neretroactivând.

Tribunalul nu a avut în vedere nici decizia nr. 937 din 19 decembrie 2006 a , care a respins excepţia de neconstituţionalitate a art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 148/2005, în raport cu art. 16 din Constituţie, care a reţinut că dreptul la concediul de 2 ani pentru creşterea copilului are o latură patrimonială reprezentată de indemnizaţia lunară de care persoana beneficiază în această perioadă.

Examinând sentinţa prin prisma motivelor de recurs invocate, în raport de dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 şi ale art. 3041 C. pr. civ., Curtea a constatat că recursul este fondat.

Curtea a retinut că reclamanţii sunt părinţii a doi gemeni, născuţi la 23 ianuarie 2007.

De la data naşterii copiilor, părinţii au primit indemnizaţia pentru creşterea copilului de 600 lei lunar, timp de doi ani.

La data de 11 noiembrie 2009, reclamanţii au solicitat pârâtei AJOFM Vâlcea să le fie acordată indemnizaţia de 1.200 lei, în temeiul Legii nr. 239/2009 şi a H G. nr. 1016/2009, având în vedere că la data de 1 ianuarie 2009 se aflau încă în plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului.

Pârâta a respins pretentiile reclamanţilor, prin adresa nr. 2444 din 2 decembrie 2009.

Curtea a constatat că refuzul recurentei pârâte de a recunoaşte dreptul invocat de reclamanţi nu este nejustificat.

Astfel, potrivit art. 1 alin. (1) şi art. 2 din O.U.G. nr. 148/2005, precum şi art. 3 din Normele metodologice de aplicare a ordonanţei respective, aprobate prin H G. nr. 1025/2005, în forma în vigoare la data naşterii gemenilor reclamanţilor, aceştia erau îndreptăţiţi să primească timp de doi ani indemnizaţia lunară de 600 lei pentru naştere, prin naştere înţelegându-se aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii.

Prin H.G. nr. 1682/2008, Normele metodologice au fost completate în sensul că la art. 2 alin. (4) s-a prevăzut că „începând cu luna ianuarie 2009, indemnizaţia pentru creşterea copilului se acordă în cuantum de 600 lei sau, opţional, în cuantum de 85% din media veniturilor profesionale realizate în ultimele 12 luni din ultimul an anterior datei naşterii copilului)”.

Prin Legea nr. 239/2009 a fost modificat art. 2 din O.U.G. nr. 148/2005, în sensul că „Cuantumul indemnizaţiei prevăzute la art. 1 alin. (1) se majorează cu 600 lei pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere”. Potrivit art. 301 din H.G. nr. 1025/2006, aşa cum a fost modificat prin H.G. nr. 1016/2009, „(1) Dreptul la indemnizaţia pentru creşterea copilului în cuantumul prevăzut la art. 2 alin. (4) se acordă începând cu luna ianuarie 2009 şi persoanelor care, la data de 1 ianuarie 2009, se aflau în una dintre următoarele situaţii:

a) în plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului;

(…)

(2) Dreptul la indemnizaţia pentru creşterea copilului în cuantumul prevăzut la art. 1 alin. (1) şi art. 2 din ordonanţa de urgenţă, aşa cum a fost acesta modificat prin Legea nr. 239/2009 pentru modificarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului (…) se acordă începând cu data intrării în vigoare a prevederilor acestor legi”.

Legea nr. 239/2009 a intrat în vigoare la data de 18 iunie 2009.

Este adevărat că la data de 1 ianuarie 2009 reclamanţii se aflau încă în plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului, motiv pentru care au şi beneficiat de cuantumul indemnizaţiei prevăzut de art. 2 alin. (4) din H G. nr. 1025/2006 modificată prin H.G. nr. 1016/2009.

însă este fără relevanţă acest aspect în privinţa aplicării indemnizaţiei majorate cu 600 lei pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, impusă prin Legea nr. 239/2009, întrucât aceste dispoziţii s-au aplicat de ia data intrării legii respective în vigoare, adică de la data de 18 iunie 2009, când reclamanţii nu se mai aflau în plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului, întrucât copiii acestora împliniseră deja doi ani.

Potrivit art. 15 alin. (2) din Constituţia României şi art. 1 C. civ., legea civilă nu retroactivează.

Prin urmare, din punct de vedere legal, refuzul recurentei pârâte de a plăti reclamanţilor indemnizaţia majorată este justificat.

Curtea a constatat că, deşi reclamanţii au indicat în cererea lor de chemare în judecată faptul că solicită plata indemnizaţiei majorate în temeiul Legii nr. 239/2009 şi a

H.G. nr. 1016/2009, prima instanţă a analizat pretenţiile lor exclusiv prin prisma O.U.G. nr. 148/2005 şi făcând o interpretare greşită a normelor art. 6 alin. (1) şi (4) din acest act normativ.

în plus, prima instanţă a verificat, pe de o parte, caracterul discriminatoriu al O.U.G. nr. 148/2005, deşi nu a fost învestită cu o astfel de cerere, iar procesul nu s-a desfăşurat şi sub imperiul normelor O G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, iar, pe de altă parte, constituţionalitatea O.U.G. nr. 148/2005, deşi controlul constituţionalităţii acestui act normativ este în competenţa Curţii constituţionale, iar nu a instanţelor judecătoreşti.

Pentru cele expuse, văzând dispoziţiile art. 312 alin. (1)-(3) C. pr. civ., Curtea a admis recursul şi a modificat sentinţa în sensul că a respins acţiunea reclamanţilor.