Inventar domeniu privat al municipiului Craiova. Exceptie nelegalitate HCL.


Tribunalul DOLJ Sentinţă civilă nr. 1 din data de 22.02.2013

Asupra cauzei de față, deliberând :

Prin cererea înregistrată în data de 17.02.2012 în dosarul nr ……./215/2010 aflat pe rolul Tribunalului Dolj- Secția I a Civilă, reclamanții I.C, I.F și I.S au invocat excepția de nelegalitate în ceea ce privește HCL a mun. Craiova nr. 480/2009 poziția …. din anexa 3 solicitând sesizarea instanței de administrativ.

În susținerea cererii reclamanții au arătat că s-au adresat OCPI Dolj in vederea înscrierii in Cartea funciara a dreptului lor de proprietate cu privire la imobilul ce le aparține , situat in Craiova, str. ……….. nr. ….. jud. Dolj.

Prin Încheierea nr. ………… din 21.06.2010, OCPI Dolj a dispus respingerea cererii, motivând imposibilitatea recepționării documentației cadastrale datorita necorelării tabelului de mișcare parcelara, partea A cu HCL nr. 480/2009, și CVC, respectiv PV nr. ……/30.08.1949, cu consecința neatribuirii numărului cadastral. împotriva acestei încheieri a formulat, in termen legal, cerere de reexaminare soluționata prin încheierea nr. ………/ 17.09.2010, OCPI dispunând respingerea acesteia ca nefondata. Ulterior, s-au adresat instanței competente, cu plângere împotriva încheierilor emise de OCPI Dolj, solicitând anularea acestora si obligarea la înregistrarea dreptului nostru de proprietate.

Au susținut reclamanții că în esență, au invocat si dovedit cu înscrisuri dreptul lor de proprietate asupra imobilului, respectiv dobândirea acestuia in temeiul contractului de vânzare-cumpărare autentificat prin procesul-verbal nr. …..30.08.1949 de Tribunalul Dolj, Secția civila, precum si al certificatului de moștenitor nr. ../23.06.2006 elib. de BNP VT.

Au mai arătat reclamanții că au prezentat, de asemenea, acte in dovedirea dreptului de proprietate ce a aparținut antecesorilor lor, indicând totodată faptul ca au stăpânit netulburați imobilul in discuție de la momentul dobândirii sale si pana in prezent, îndeplinind obligațiile ce le reveneau cu privire la impozitul aferent. întrucât, in timpul procesului, au fost invocate, in apărare, dispozițiile mai multor hotărâri ale Consiliului Local Craiova (nr. 480/2009, nr. 522/2007, nr. 347/2009).

Au invocat reclamanții faptul că intre acestea si actele lor de proprietate nu poate exista nici o legătura. De altfel, invocarea de către OCPI Dolj a dispozițiilor HCL 480/2007 este ambigua, emitentul neaducând argumente solide in sensul “necorelării”. Ținând seama de faptul ca titlul acestora nu a fost contestat, respective desființat vreodată, in cadrul unei proceduri legale, nu se justifica refuzul intabulării.

Au indicat reclamanții că instanța de fond a respins plângerea formulata, mulțumindu-se sa preia, exhaustiv, argumentele paratelor, fara a motiva, raportat la HCL 480/2009 invocata de OCPI Dolj, in ce consta legalitatea soluției pronunțate prin încheierile atacate.

Astfel, potrivit HCL 480/2009, a cărei excepție de nelegalitate se invocă se aprobă modificarea inventarului bunurilor ce alcătuiesc domeniul privat al municipiului Craiova, in sensul modificării datelor de identificare a bunurilor prevăzute in Anexa 3- parte integranta din hotărâre. In aceasta anexa, la punctual 1, figurează si terenul care le aparține. Nu rezulta nici din conținutul acestei hotărâri si nici din al celorlalte la care face trimitere, motivul pentru care imobilul a trecut in domeniul privat al Statului. Dispozițiile legale invocate în preambulul hotărârii sunt generale și nu fac decât sa confirme argumentele acestora. Astfel, potrivit art. 25 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, “In accepțiunea prezentei legi, prin sintagma “domeniu public” cuprinsa in art. 477 din Codul civil se înțelege domeniul privat al statului sau al unităților administrativ teritoriale, după caz.” Conform art. 477 din Codul civil, toate averile vacante si fara stăpân, precum si ale persoanelor care mor fara moștenitori, sau ale căror moșteniri sunt lepădate, sunt ale domeniului public”.

Susțin reclamanții că analizând situația in raport cu prevederile legale la care se face trimitere si care servesc ca temei juridic al hotărârii adoptate, rezulta, in mod neîndoielnic, ca nu fac parte din categoriile menționate, astfel încât trecerea imobilului ce le aparține in domeniul privat al Statului nu se justifica, este ilegala si le prejudiciază grav, reprezentând o încălcare a dreptului de proprietate astfel cum este reglementat si protejat de Constituție si de convențiile si pactele internaționale la care România a aderat.

Consideră reclamanții că așa cum au arătat, de la momentul dobândirii si pana in prezent, acest imobil s-a aflat in proprietatea acestora, aceștia l-au stăpânit continuu si netulburați, îndeplinindu-și, totodată, obligațiile ce le reveneau cu privire la impozitul aferent.

In aceste condiții, HCL nr. 480/2009 si anexa 3 pct. 1 care face parte integranta din hotărâre încalcă prevederile legale in materie, motiv pentru care solicită constatarea nelegalitatea sa.

Prin încheierea de ședință din 05 Octombrie 2012, pronunțată de Tribunalul Dolj – Secția I civilă în dosarul nr. ……215/2010 a fost sesizat Tribunalul Dolj – Secția Contencios Administrativ și Fiscal în vederea soluționării excepției de nelegalitate invocată de reclamanții I.C, I.F. și I.S, în cauza ce îi privește pe aceștia, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local Craiova și Municipiul Craiova prin primar.

Cauza având ca obiect excepția de nelegalitatea fost înregistrată pe rolul Secției Contencios Administrativ și Fiscal din cadrul Tribunalului Dolj sub numărul …/63/2012.

Au fost citate părțile inițiale, respectiv reclamanții și pârâta unitatea administrativ teritorială municipiul Craiova prin Primar precum și emitentul actului administrativ, Consiliul Local al mun Craiova.

Prin încheierea de ședință din data de 02.11.2012, instanța a dispus atașarea dosarului nr …../215/2010, în cadrul căruia a fost invocată excepția de nelegalitate a HCL 480/2009.

La data de 15.11.2012, pârâtul municipiul Craiova a depus în copie HCL 480/2009 și actele care au stat la baza emiterii hotărârii și referatul Instituției Prefectului Județului Dolj privind controlul de legalitate al actului administrativ.

În ședința publică din 14.12.2012 reclamanții au depus, prin apărător, o completare a excepției de nelegalitate in sensul invocării excepției de nelegalitate si cu privire la HCL nr. 522/2007 emisa de Consiliul Local al municipiului Craiova.

Arată că înțeleg să invoce aceleași motive invocate in precedent cu privire la HCL 522/2007. Precizează că hotărârea pe care înțelege sa o atace a fost modificata prin HCL 480/2009.

La termenul de judecată din data de 25.01.2013 pârâții au depus la dosar HCL 522/2007 precum și documentația ce a stat la baza emiterii acesteia

La același termen de judecată instanța a încuviințat cererea de emitere a unei adrese către Primăria Craiova- Direcția Patrimoniu pentru a depune la dosar anexele la Decretul 90/1950, respectiv poziția la care figurează imobilul situat în Craiova, str ………., nr

Prin adresa nr …../12.02.2013, Primăria mun Craiova a transmis răspunsul solicitat și copie a Deciziei nr 416/1954.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată și reține următoarele:

Prin Hotărârea Consiliului Local al mun Craiova nr 522/2007, a fost aprobat inventarul domeniului privat al mun Craiova, la data de 30.09.2007, la poziția … din anexa 2 fiind prevăzut ca parte a inventarului domeniului privat al municipiului Craiova imobilul teren situat în Craiova, str …………………. în suprafață de 206,45 mp.

Ulterior, prin HCL nr 347/2009 – anexa 3 a fost menționată ca fiind parte a domeniului privat al municipiului și suprafața de 163,55 mp teren situată în aceeași locație.

În urma măsurătorilor topografice efectuate s-a constatat că suprafața totală a terenului din str .. nr … este de 628 mp astfel încât prin Raportul nr …../09.10.2009 al Direcției Patrimoniu din cadrul Primăriei mun Craiova s-a propus completarea poziției nr …… din HCL nr 522/2007 prin majorarea suprafeței de teren de la 370 mp la 628 mp.

Propunerea a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local nr 480/2009 – anexa 3 poziția …..

Pe terenul din Craiova, str ……. nr …. este situată o construcție imobil de locuit, cu etaj, care inițial a fost proprietatea lui W.N., compartimentată în mai multe apartamente, construcție edificată anterior anului 1949.

Prin contractul de vânzare-cumpărare nr ………/30.08.1949, transcris în Registrul de Transcripțiuni sub nr ……/30.08.1949 (fila 75-76 dosar fond), proprietarul LAF, a vândut către autorii reclamanților etajul imobilului casă de locuit situată în Craiova, str …….. nr …., o cameră de la mansardă, o pivniță de zarzavaturi, o pivniță de lemne și o cameră ce era închiriată la acel moment, în coproprietate bunurile cu folosință comună ale imobilului, precum și terenul imobilului până la linia despărțitoare din dreptul casei dnei Fulga Ernestina.

A fost plătit o parte din preț, pentru cealaltă parte din preț fiind stabilit un termen de plată, 30.03.1950.

Prin Decizia ……/13.09.1954, imobilul situat în Craiova, str Armata Poporului nr 14, fost proprietatea Willi Nehman a fost transmis în administrarea Intreprinderii de Locuințe și Localuri Craiova, în temeiul Decretului 199/1949.

Prin Procesul Verbal din 15.09.1954 imobilul a fost preluat de această întreprindere, fiind menționat faptul că imobilul este construit din cărămidă, parter și subsol, teren clădit și neclădit, nefiind vizibilă suprafața de teren în copiile depuse de pârâtă la dosar, atât în cadrul dosarului de fond cât și în prezentul dosar.

Ulterior, în Dosarul nr 96/1958 – tabelul cu imobilele date în administrarea IRCRL Craivoa (fila 150-153 -dosar fond -apel), la poziția 29 a fost menționat cu privire la imobilul din str Armata Poporului nr 14- Willy Nachman faptul că “parterul a fost naționalizat, etajul nu”.

Prin contractul de vânzare-cumpărare nr …../06.10.2004 o parte din imobil, 3 camere de locuit, cu o suprafață de 84,19 mp pivniță, garaj, împrejmuire, precum și 50% din terenul aferent, respectiv 76,63 mp au fost vândute de Consiliul Județean -Sector Servicii Publice, către numitul AIC.

La solicitarea instanței pârâtul municipiul Craiova a comunicat că imobilul nu a fost naționalizat prin Decretul 92/1950 invocând ca temei al preluării proprietății Decizia nr 416/1954. (fila 137).

Instanța va analiza în mod distinct cele două excepții de nelegalitate, cea invocată direct în cadrul acestui dosar și cea cu care a fost sesizată prin încheierea instanței sesizată cu soluționarea fondului cauzei.

Conform art. 4 alin 1 din Legea 554/2004, “Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. În acest caz, instanța, constatând că de actul administrativ depinde soluționarea litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată, instanța de contencios administrativ competentă și suspendă cauza; încheierea de sesizare a instanței de contencios administrativ nu este supusă niciunei căi de atac, iar încheierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacată odată cu fondul. Suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de nelegalitate este instanța de contencios administrativ competentă să o soluționeze și nici atunci când excepția de nelegalitate a fost invocată în cauze penale.”;.

Din analiza acestu text legal rezultă că excepția de nelegalitate poate fi invocată doar în cadrul unui proces aflat în curs de judecată care privește fondul cauzei și nu poate fi invocată în cadrul unui dosar având ca obiect soluționarea unei alte excepții de nelegalitate.

Aceasta întrucât o cauză ce are ca obiect soluționarea unei excepții de nelegalitate, nu are ca obiect soluționarea fondului cauzei, iar influența asupra fondului cauzei este analizată de instanța de fond în momentul în care decide să sesizeze sau nu instanța de contencios administrativ.

De asemenea, tot potrivit art 4 alin 1 din Legea 554/2004, sesizarea instanței de contencios administrativ pentru soluționarea excepției de nelegalitate, se poate face doar prin încheiere motivată a instanței care judecă fondul cauzei, după analiza influenței actului administrativ asupra fondului cauzei și nu prin cererea formulată de părți.

Doar instanța care judecă procesul în cadrul căreia este invocat actul administrativ poate sesiza instanța de contencios pentru soluționarea excepției de nelegalitate, nu și părțile din respectiva cauză, sesizarea instanței de contencios administrativ nefiind lăsată la latitudinea părților.

Invocarea unei excepții de nelegalitate în cadrul unei cauze având ca obiect o altă excepție de nelegalitate, ar echivala cu o sesizare directă a instanței de contencios administrativ, fără ca respectiva cerere și influența sa asupra fondului cauzei ă fie analizată de instanța care judecă procesul ce are ca obiect fondul cauzei, nefiind admisibilă o astfel de sesizare directă a instanței de contencios administrativ.

Nu are relevanță faptul că reclamanții nu ar fi cunoscut anterior existența HCL 522/2007 sau faptul că ar exista o strânsă legătură între această hotărâre și HCL nr 480/2009, a cărui nelegalitate a fost invocată în fața instanței ce judecă fondul cauzei, reclamanții având posibilitatea de a invoca excepția de nelegalitate a acestei hotărâri doar în fața instanței investite cu soluționarea fondului cauzei.

Pentru aceste motive va fi respinsă ca inadmisibilă excepția de nelegalitate a Hotărârii de Consiliu Local al mun Craiova nr 522/2007, invocată de reclamanți direct în fața instanței de contencios administrativ în cadrul prezentei cauze ce are ca obiect soluționarea unei alte excepții de nelegalitate.

În privința excepției de nelegalitate a HCL nr 480/2009, instanța constată că hotărârea Consiliului Local are ca obiect modificarea inventarului domeniului privat al municipiului Craiova, atestând practic apartenența la domeniul privat al municipiului a întregii suprafețe de teren din Craiova, str … nr ……

Potrivt art 4 din Legea 213/1998, forma în vigoare la data adoptării hotărârii ăn discuție, ” Domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor și care nu fac parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri statul sau unitățile administrativ-teritoriale au drept de proprietate privată.”;

Din domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale fac parte “bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constituției, a tratatelor internaționale la care România era parte și a legilor în vigoare la data preluării lor de către stat”;, conform art 6 din Legea 213/1998, precum și bunurile dobândite în condițiile art 7 din Legea 213/1998, în cazul în care nu fac parte din domeniul public.

Instanța menționează faptul că în cadrul soluționării excepției de nelegalitate nu poate fi soluționat un litigiu privind dreptul de proprietate, respectiv în prezenta cauză nu se poate stabili întinderea sau valabilitatea titlului statului sau a titlului de proprietate invocat de reclamanți.

Instanța va analiza doar aspectul privitor la legalitate cuprinderii întregii suprafețe de teren din Craiova, str ………, nr ….., în domeniul privat al municipiului Craiova prin Hotărârea Consiliului Local a municipiului Craiova nr 480/2009.

Menționarea unui bun într-un inventar al bunurilor nu face dovada unui drept de proprietate și nu poate constitui titlu de proprietate.

Atestarea domeniului privat al municipiului Craiova printr-o hotărâre adoptată de Consiliul Local nu are efect constitutiv de drepturi, ci declarativ, iar validarea unei astfel de operațiuni este condiționată de existența, ca premisă, a unui mod legal de dobândire a proprietății asupra suprafeței de teren incluse în hotărârea contestată.

Prin urmare pentru a cuprinde un bun, indiferent de natura sa mobilă sau imobilă, în inventarul domeniului privat, este necesar ca unitatea administrativ teritorială să prezinte sau să dovedească dobândirea proprietății printr-unul din modurile legale de dobândire a proprietății.

Ori municipiul Craiova nu a prezentat niciun document din care să rezulte faptul că ar fi preluat întregul imobil construcție și întregul teren aferent, respectiv nu a prezentat dovezi și nici nu a invocat faptul că ar fi preluat proprietatea reclamanților, parte a imobilului din str ………. nr ….

Astfel, chiar în actele emise de pârâtă – Dosarul nr 96/1958 – tabelul cu imobilele date în administrarea IRCRL Craivoa (fila 150-153 -dosar fond -apel), se arată la poziția … a fost menționat cu privire la imobilul din str ………. nr …..- W.N. faptul că “parterul a fost naționalizat, etajul nu”.

Se constată astfel că sunt reale susținerile reclamanților conform cărora au rămas proprietarii etajului imobilului construcție și ulterior preluării de către stat a imobilului proprietartea lui W.N..

Pentru a fi legală hotărârea de Consiliu Local prin care terenul a fost atestat ca fiind în domeniul privat al municipiului, este necesar ca la adoptarea acesteia să fi fost respectate prevederile art 6 alin 1 din Legea 213/1998, respectiv ca unitatea administrativ-teritorială să fi avut pentru teren, despre care se susține că a fost preluat în perioada 1945-1989, un titlu valabil.

Ori în prezenta cauză se constată că pârâții nu au prezentat nici un titlu prin care să fi preluat proprietatea întregului teren situat în Craiova, str ………. nr ….., în timp ce reclamanții au prezentat un titlu de proprietate în care se menționează că sunt în indiviziune cu moștenitorii fostului proprietar W.N. pentru terenul aferent casei (contractul de vânzare-cumpărare din anul 1949) și deci ulterior cu statul.

În aceste condiții, instanța constată că pârâta unitatea administrativ-teritorială municipiul Craiova nu a justificat prin acte de proprietate, care să îndeplinească condițiile art 4 și art 7 din Legea 213/1998, includerea întregii suprafețe de teren de 628 mp, din Craiova, str ….., nr ….., hotărârea Consiliului Local fiind nelegală sub acest aspect.

Includerea întregului teren de la această adresă în inventarul domeniului privat al municipiului Craiova nu putea fi realizată decât după lămurirea întinderii dreptului de proprietate al municipiului Craiova asupra respectivului imobil, cu atât mai mult cu cât singurul document invocat ca temei al dreptului de proprietate este o Decizie, nr 416/13.09.1954, prin care fost proprietatea W.N. fost transmis în administrarea Intreprinderii de Locuințe și Localuri Craiova din administrarea unui serviciu al Sfatului Popular, deci ar fi un act ulterior preluării de la proprietar și care nu face referire la preluarea și a proprietății indivize a autorilor reclamanților, care așa cum a fost anterior indicat era recuonscută implicit de stat în anul 1958, cu mult după data preluării inițiale.

Cum reclamații au prezentat un titlu de proprietate asupra unei cote părți, nedeterminate, din același teren, includerea întregii suprafețe de teren în inventarul domeniului privat al municipiului Craiova este prejudiciabilă pentru reclamanți.

Revine instanței de fond sarcina de a desluși temeinicia susținerilor părților privind întinderea și existența dreptului de proprietate pe care îl invocă fiecare parte.

Având în vedere aceste considerente va admite in parte acțiunea având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ, va respinge excepția de nelegalitate a HCL mun. Craiova 522/2007 ca inadmisibilă și va admite excepția de nelegalitate a HCL a mun. Craiova nr. 480/2009, invocată de reclamanții I.C., I.F. și I.S., în dosarul nr. ………./215/2010, aflat pe rolul Secției Civile din cadrul Tribunalului Dolj, constatând că poziția … din anexa 3 a HCL nr. 480/2009 a mun. Craiova este nelegală