Citeste şi


Invocarea nelegalităţii procesului-verbal de contravenţie pentru necomunicarea acestuia în termenul legal. Proba acestei împrejurări


O.G. nr. 2/2001, art. 26 alin. (3)

Petentul a invocat nelegalitatea procesului-verbal pentru necomunicare în termenul de 30 de zile prevăzut de art. 26 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, însă nu a probat acest aspect, deoarece nu a depus la dosar decât copia verso-ului plicului, în care este indicată doar data primirii, nu şi faţa acestuia, în care există ştampila oficiului poştal care a primit corespondenţa pentru expediere.

Trib. Bucureşti, s. a IX-a cont. adm. şi fisc., dec. civ. nr. 2550 din 13 august 2008, nepublicată

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea sub nr. 2358/94/2008, petentul S.T.A., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Poliţiei Judeţene Ilfov, a solicitat anularea procesului-verbal seria

IF nr. 169889 din 14 februarie 2008, întocmit de intimată. In motivarea plângerii, petentul a arătat că procesul-verbal i-a fost comunicat cu depăşirea termenului de 30 de zile de la data aplicării sancţiunii.

Prin sentinţa civilă nr. 2103 din 21 aprilie 2008, pronunţată de Judecătoria Buftea, s-a admis plângerea contravenţională şi a fost anulat procesul-verbal, cu motivarea că nu este susţinut de o planşă foto din care să rezulte viteza de deplasare a petentului şi data la care acesta ar fi fost depistat depăşind viteza permisă.

Intimatul a formulat recurs împotriva acestei sentinţe, solicitând respingerea plângerii şi depunând în recurs planşa foto cu data contravenţiei şi viteza de deplasare a vehiculului.

Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul a reţinut următoarele: prin procesul-verbal seria IF nr. 169889 din 14 februarie 2008, s-a aplicat intimatului o amendă de 78 RON, cu două puncte de penalizare, pentru încălcarea dispoziţiilor art. 108 alin. (1) lit. a) pct. 4 raportat la art. 99 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, reţinându-se în sarcina sa că a fost depistat conducând cu 88 km/h pe un sector de drum unde viteza maximă admisă era de 70 km/h.

In recurs, procesul-verbal a fost susţinut de către I.P.J. Ilfov cu planşa foto, din care rezultă că autovehiculul petentului se deplasa în data de 28 septembrie 2007 cu viteza de 88 km/h, probă pe care

organul constatator nu a prezentat-o instanţei de fond. In aceste condiţii, revenea petentului sarcina de a dovedi nelegalitatea sau netemeinicia procesului-verbal. Petentul a invocat numai nelegalitatea procesului-verbal pentru necomunicarea acestuia în termenul de 30 de zile prevăzut de art. 26 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, însă nu a probat acest aspect; petentul nu a depus Ia dosar decât copia verso-ului plicului expediat de către I.P.J. Ilfov, în care este indicată doar data primirii plicului la oficiul poştal din Bucureşti, nu şi faţa acestui plic, în care există ştampila oficiului poştal care a primit corespondenţa pentru expediere.

Astfel, pe baza înscrisurilor noi depuse în recurs, tribunalul a constatat că recursul este întemeiat, l-a admis, iar sentinţa recurată a fost modificată, în sensul că tribunalul a respins plângerea ca neîntemeiată.