Lipsa caracterului contravenţional al faptei. Neprevederea în lege a faptei. Nelegalitatea procesului-verbal


O.G. nr. 2/2001, art. 1 alin. (1)

O faptă, pentru a avea caracter contravenţional, trebuie să fie săvârşită cu vinovăţie şi să fie stabilită şi sancţionată prin lege, ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, astfel cum impune art. 1 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001. în cauză nu rezultă din nicio probă administrată că, la data constatării şi sancţionării faptei din procesul-verbal supus analizei, strategia de parcare pe teritoriul municipiului Bucureşti în baza căreia s-a stabilit sancţiunea contravenţională, inclusiv anexa care conţine propunerea pentru regulamentul privind regimul spaţiilor de parcare erau implementate şi deci în vigoare, ceea ce înseamnă că procesul-verbal de contravenţie contestat este nelegal întocmit, întrucât încalcă principiul legalităţii stabilirii şi sancţionării faptei contravenţionale reţinute.

Trib. Bucureşti, s. a IX-a cont. adm. şi fisc., dec. civ. nr. 1863/R/2009,

nepublicată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, recurenta SC D.E. SA a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 13419 din 23 octombrie 2008, pronunţată de Judecătoria sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. 14094/299/2008, în contradictoriu cu intimatele Primăria Municipiului Bucureşti, Direcţia Generală de Inspecţie şi control General, şi municipiul Bucureşti, prin Primarul general, solicitând admiterea recursului astfel cum a fost formulat şi modificarea sentinţei civile recurate, în sensul admiterii plângerii şi anulării procesului-verbal.

In motivarea cererii, recurenta a arătat că în mod greşit instanţa de fond a reţinut că procesul-vcrbal este legal şi temeinic, în condiţiilc în care acesta nu conţine toate datele obligatorii impuse de art. 17 din

O.G. nr. 2/2001 sub sancţiunea nulităţii absolute, şi anume nu este precizat sediul petentei, cu adresa completă, nu există precizări cu privire la pericolul social concret al faptei săvârşite pentru a se justifica aplicarea amenzii în cuantumul maxim prevăzut de actul normativ incriminator şi, în plus, contravenţia reţinută în sarcina sa este cuprinsă în anexa nr. 3 a Strategiei denumite „Propunere pentru regulament privind regimul spaţiilor de parcare”, care nu este în vigoare, întrucât, conform dispoziţiilor art. 2 din hotărârea C.G.M.B. nr. 124/2008, „planul de acţiune privind implementarea strategiei de parcare va fi aprobat de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti după aprobarea prezentei hotărâri”, prin urmare, implementarea lui urma a fi realizată

pe calea unei hotărâri distincte. In drept au fost invocate dispoziţiile art. 34 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001.

In recurs nu au fost administrate probe noi, iar intimata nu a formulat întâmpinare.

Analizând cererea formulată, sentinţa recurată şi probele administrate în cauză, prin raportare la dispoziţiile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ. şi art. 34 din O.G. nr. 2/2001, tribunalul a constatat următoarele: prin sentinţa civilă nr. 13419 din 23 octombrie 2008, pronunţată de Judecătoria sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. 14094/299/2008, în contradictoriu cu intimatele Primăria Municipiului Bucureşti, Direcţia Generală de Inspecţie şi Control General, şi municipiul Bucureşti, prin Primarul general, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de recurenta SC D.E. SA împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei nr. 027599 din 24 iulie 2008, încheiat de intimată. Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că prin procesul-verbal mai sus menţionat petenta a fost sancţionată cu amendă în cuantum de

1.000 RON pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de anexa nr. 3 alin. (1) lit. a) din hotărârea C.G.M.B. nr. 124/2008, întrucât, la data de 24 iulie 2008, ora 14,00, nu asigurase semnalizarea rutieră orizontală a parcajului său public de utilitate generală cu plată, situat la intersecţia străzii G-ral Budişteanu cu Calea Griviţei, în conformitate cu avizul Comisiei Tehnice de Circulaţie.

Verificând, potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, legalitatea şi temeinicia procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei contestat, instanţa a reţinut, sub aspectul legalităţii procesului-verbal de contravenţie contestat, că acesta a fost legal încheiat, respectându-se dispoziţiile art. 16 şi art. 17 din O.G. nr. 2/2001, toate criticile aduse actului de petentă din această perspectivă fiind respinse ca neîntemeiate de instanţa de fond, iar anexa nr. 3 a hotărârii C.G.M.B.

nr. 124/2008 în baza cărcia a fost sancţionată petenta era în vigoare la momentul constatării contravenţiei. Cu privire la temeinicia procesului-verbal de contravenţie contestat, instanţa a observat că petenta nu a făcut nicio probă care să dovedească faptul că a realizat marcajele menţionate, deşi avea această obligaţie conform dispoziţiilor art. 19 din anexa nr. 3 a hotărâri C.G.M.B. nr. 124/2008, astfel că plângerea formulată a fost respinsă ca neîntemeiată.

Analizând recursul declarat de petentă împotriva acestei sentinţe, tribunalul a constatat că, în raport de probele existente în dosarul de fond, în mod greşit prima instanţă a apreciat că procesul-verbal este legal, în condiţiile în care fapta reţinută în sarcina petentei drept contravenţie este prevăzută şi sancţionată într-o anexă a strategiei de parcare pe teritoriul municipiului Bucureşti, aprobată prin hotărârea C.G.M.B. nr. 124/2008, dar al cărui plan de acţiune privind implementarea strategiei de parcare nu a fost aprobat. Astfel, fapta reţinută în sarcina petentei-recurente este prevăzută în anexa nr. 3, art. 19 alin. (1) lit. a), şi sancţionată de art. 22 alin. (1) lit. a) din aceeaşi anexă a menţionatei strategii, însă din înscrisurile existente în dosar tribunalul a constatat, pe de o parte, că anexa nr. 3 reprezintă doar o propunere de regulament privind regimul spaţiilor de parcare, care face parte din Strategia de parcare pe teritoriul municipiului Bucureşti, iar, pe de altă parte, potrivit art. 2 din hotărârea C.G.M.B. nr. 124/2008, planul de acţiune privind implementarea strategiei de parcare va fi aprobat de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti după adoptarea prezentei hotărâri, or, nu s-a făcut nicio dovadă în acest sens şi, implicit, nu rezultă că la data constatării şi sancţionării faptei din procesul-verbal supus analizei această strategie, inclusiv anexa 3, erau implementate şi deci în vigoare.

In acest context, având în vedere că o faptă, pentru a avea caracter contravenţional, trebuie să fie săvârşită cu vinovăţie şi să fie stabilită şi sancţionată prin lege, ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, astfel cum impune art 1 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, tribunalul a admis recursul, iar baza art. 312 alin. (1) şi (3) raportat la art. 3041 C. proc. civ. şi la art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, a modificat în tot sentinţa recurată, în sensul că a admis plângerea şi a anulat procesul-verbal de contravenţie contestat, ca nelegal întocmit, întrucât încalcă principiul legalităţii stabilirii şi sancţionării faptei contravenţionale reţinute.