Menţinerea soluţiei de respingere a cererii pentru motivele invocate în recurs. Calitatea procesuală a Consiliului Local
Dacă în prima fază procesuală, la fond, pârâta s-a apărat, în principal, pe chestiuni procedurale (lipsa organizării serviciului public care ar fi trebuit să soluţioneze cererea reclamantului), în recurs a evidenţiat şi probat imposibilitatea soluţionării favorabile, pe fond, a cererii reclamantului.
Atâta timp cât au fost stabilite obligaţii concrete de organizare a serviciului public de transport în sarcina unei anumite autorităţi locale, în speţă în sarcina primarului, doar în raport cu acesta se poate lega cadrul procesual, doar acesta fiind chemat să răspundă pentru funcţionalitatea sau, dimpotrivă, nefuncţionalitatea serviciului.
Atâta timp cât au fost stabilite obligaţii concrete de organizare a serviciului public de transport în sarcina unei anumite autorităţi locale, în speţă în sarcina primarului, doar în raport cu acesta se poate lega cadrul procesual, doar acesta fiind chemat să răspundă pentru funcţionalitatea sau, dimpotrivă, nefuncţionalitatea serviciului.
Secţia comercială şi de administrativ şi fiscal, Decizia nr. 2047 din 18 iunie 2009
Prin sentinţa civilă nr. 1826/10.10.2008 a Tribunalului Cluj s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca şi s-a respins şi cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul N.C.D., în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Local Cluj-Napoca – Direcţia Patrimoniului municipiului şi Evidenţa Proprietăţii, Serviciul Autorizări Comerţ şi Primarul municipiului Cluj-Napoca.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a constatat eliberarea unei autorizaţii de transport în data de 15.01.2008, în baza Legii nr. 265/2006.
A constatat instanţa de fond că în condiţiile Legii nr. 51/2006, cererea reclamantului trebuia să fie soluţionată de Serviciul de transport public aflat în subordinea Primarului mun. Cluj-Napoca, serviciu ce ar avea ca obiect gestiunea serviciului de utilităţi publice şi implicit, atribuţii în emiterea autorizaţiei solicitate de către reclamant.
A apreciat instanţa de fond refuzul de soluţionare al cererii ca fiind justificat, întrucât deşi au fost efectuate demersuri în vederea angajării personalului necesar funcţionării serviciului, posturile scoase la concurs nu au fost ocupate de nicio persoană, astfel încât nu există posibilitatea obţinerii acelei autorizaţii în lipsa structurii recunoscute să acorde acea autorizaţie, instanţa de fond reţinând, în condiţiile art. 21 lit. g) din Legea nr. 51/2006, că acel serviciu ar fi trebuit să obţină o licenţă emisă de autoritatea naţională de reglementare competentă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată.
În motivarea recursului, la pct. 1, recurentul susţine că hotărârea instanţei de fond nu este motivată, respectiv nu cuprinde motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, precum şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.
Cu privire la nefuncţionalitatea serviciului în discuţie, recurentul a arătat că Legea nr. 51/2006 a intrat în vigoare la un an de la publicarea ei în Monitorul Oficial, respectiv la data de 8.03.2007, dată la care ar fi trebuit începută procedura de înfiinţare a Serviciului de transport public şi nu la data de 15.04.2008, respectiv la mai bine de un an de la data intrării în vigoare a legii care prevede obligativitatea funcţionării acestui serviciu în cadrul primăriilor.
Susţine recurentul că pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca, în condiţiile art. 9 alin. (3) din Legea nr. 51/2006, avea posibilitatea de a delega atribuţiile acestui serviciu nefuncţional către un alt serviciu, care să-i îndeplinească atribuţiile până în momentul în care Serviciul de transport public ar fi fost funcţional.
În privinţa calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, recurentul a susţinut incidenţa dispoziţiilor art. 38 alin. (2) lit. a) şi d) din Legea nr. 215/2001.
Susţine recurentul, din această perspectivă, că intră şi în atribuţiile consiliului local să asigure funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, respectiv să asigure funcţionalitatea serviciului nou înfiinţat.
Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente:
Probele administrate în faţa instanţei de fond au relevat o modificare esenţială a stării de fapt din perspectiva cadrului legislativ ce reglementează modalitatea de soluţionare a cererii formulate de către reclamant.
A relevat pârâta în faţa instanţei de fond că solicitarea reclamantului de emitere a autorizaţiei de transport (taximetrie) nu poate fi soluţionată în lipsa existenţei faptice a serviciului public care ar avea în competenţă soluţionarea acestui gen de cereri, conform Legii nr. 51/2006, situaţia persistând pe tot timpul desfăşurării litigiului, în faţa instanţei de fond.
În recurs, pârâta a arătat că a fost emis Ordinul nr. 008/10.02.2009 al Preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare a Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice prin care a fost eliberată autorizaţia pentru exercitarea atribuţiilor legale în domeniul serviciilor de transport public local Autorităţii de autorizare din cadrul Primăriei municipiului Cluj-Napoca.
Având învestirea legală şi deci capacitatea de a analiza pe fond cererea reclamantului, pârâta a arătat motivul principal care determină respingerea cererii reclamantului.
Astfel, există cadrul legal de reglementare a activităţii de taximetrie, fiind organizată şi activitatea organului local cu competenţă în acest domeniu.
În acord cu dispoziţiile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de şi în regim de închiriere, unde se arată că: „Numărul maxim de autorizaţii taxi stabilit a se atribui în conformitate cu prevederile alin. (2) şi/sau (3) va fi de maximum 4/1.000 de locuitori ai localităţii de autorizare”, pârâta a determinat numărul de autorizaţii de taxi ce pot fi atribuite pe raza municipiului Cluj-Napoca, acesta fiind limitat la 4.000, conform H.C.L. nr. 712/27.11.2007.
Toate cele 4.000 de autorizaţii de taxi sunt deja alocate, astfel încât eliberarea alteia, la solicitarea reclamantului, ar depăşi numărul deja existent şi ar încălca dispoziţiile legale.
Din această perspectivă, în baza probelor administrate în recurs, Curtea constată că apărarea pârâtei, întemeiată pe chestiuni de fond, este pertinentă, iar din perspectiva Legii nr. 554/2004, refuzul nu apare ca fiind nejustificat.
Dacă în prima fază procesuală, la fond, pârâta s-a apărat, în principal, pe chestiuni procedurale (lipsa organizării serviciului public care ar fi trebuit să soluţioneze cererea reclamantului), în recurs a evidenţiat şi probat imposibilitatea soluţionării favorabile, pe fond, a cererii reclamantului, în fază administrativă, justificată, pertinent, de alocarea deja a numărului maxim de autorizaţii de taxi pe raza municipiului Cluj-Napoca.
Referitor la excepţia lipsei procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, Curtea reţine că instanţa de fond a procedat corect atunci când a admis excepţia.
Atribuţiile enumerate de către recurent stabilite în sarcina Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca au un caracter general, în condiţiile în care actul normativ menţionat anterior prevede atribuţii speciale în această materie în sarcina primarului.
Faţă de cele menţionate anterior, se va respinge recursul şi se va menţine în întregime hotărârea recurată.
(Judecător Delia Marusciac)
