Potrivit art. 2 alin. 1 lit. c din Legea 554/2004 sunt asimilate actelor administrative contractele încheiate de autorităţile publice având ca obiect prestarea serviciilor publice. Sunt de natură administrativă raporturile juridice dintre părţi având ca obiect despăgubiri a căror valoare depăşeşte 100.000 RON , ce decurg din neexecutarea unui contract încheiat cu o autoritate publică, respectiv Spitalul Judeţean , competenţa de soluţionare a litigiului izvorând din neexecutarea oblifa?iilor decurgând din acest raport aparţinând instanţei de administrativ.
Prin sentinţa nr. 235/Com/6.06.2007, pronunţată în dosarul nr. 41/101/2006 Tribunalul Mehedinţi-Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ, a respins acţiunea formulată de reclamanta SC M. SRL având ca obiect obligarea pârâtului S.J. la plata sumei de 128.115,38 lei reprezentând prejudiciul cauzat prin neexecutarea contractului de prestări servicii, în perioada februarie 2005-septembrie 2006.
Împotriva sentinţei a declarat apel reclamanta SC M. SRL, criticând-o sub aspectul netemeiniciei.
Criticile apelantei reclamante s-au referit la faptul că S. J. nu a executat obligaţiile ce-i reveneau, încălcând prevederile art. 14 pct. 10 din Normele privind serviciile de spălătorie pentru unităţile medicale, aprobate prin OMSF nr. 1025/2000, cât şi prevederile art. 2 pct. 3 din contract.
În ?edin?a 26.09.2007, Curtea de Apel – Sec?ia Contencios Administrativ ?i Fiscal a invocat din oficiu, ca motiv de ordine publică, necompetenţa în soluţionarea litigiului, având în vedere obiectul dedus judecăţii, prin raportare la dispoziţiile art. 8 alin. 2 coroborate cu art. 2 alin. 1 lit. c din Legea 554/2004.
Prin încheierea nr. 45 din 14.11.2007, Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal a scos cauza de pe rol şi a înaintat-o Secţiei Comerciale a Curţii de Apel Craiova pentru soluţionarea apelului. A motivat că, întrucât la judecata pe fond, litigiul a fost soluţionat ca fiind de natură comercială, instanţa comercială va fi competentă să solu?ioneze calea de atac a apelului.
În cadrul apelului declarat de apelanta reclamantă, Secţia Comercială, analizând motivul de ordine publică cu privire la competenţa materială de soluţionare în fond a litigiului, în raport de obiectul dedus judecăţii, raportat la dispoziţiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, reţine că obiectul cererii de chemare în judecată constă în despăgubiri a căror valoare depăşeşte 100.000 RON ( peste 1 miliard lei ROL) ce decurg din neexecutarea unui contract încheiat cu o autoritate publică , respectiv S.J. Dr. Tr. Severin .
Potrivit art. 2 alin. 1 lit. c din Legea 554/2004 sunt asimilate actelor administrative, contractele încheiate de autorităţile publice având ca obiect prestarea serviciilor publice.
Contractul de prestări servicii de spălătorie nr. 562/5.10.2004 încheiat de autoritatea contractantă S.J. Dr. Tr. Severin şi prestatorul SC M. SRL are ca obiect prestarea unor servicii publice (potrivit art. 2.1 din contract, prestatorul se obligă să presteze servicii de gestionare şi igienizare a rufelor aflate în circuitul splitalicesc).
Curtea a apreciat că este nefondată critica apelantei reclamante potrivit căreia S.J. desfăşoară activitate de interes public numai în ceea ce priveşte prestarea actului medical nu ?i în ceea ce priveşte alte activităţi , cum ar fi în speţă prestarea de servicii de spălătorie. În acest sens, Curtea a constatat că nu poate fi separată activitatea privind actul medical propriu-zis de desfăşurarea unor activităţi conexe în cadrul unui spital. Toate activităţile ce se desfăşoară în cadrul unui spital, inclusiv activitatea de igienizare, trebuie privite ca un întreg, ca un ansamblu, şi în consecinţă constituie serviciu public.
Având în vedere că în speţă ne aflăm în prezenţa unui litigiu ce decurge din executarea unui contract administrativ, potrivit art. 8 alin. 2 din Legea 554/2004, competenţa de soluţionare aparţine instanţei de contencios administrativ .
Deoarece raporturile juridice dintre părţi sunt de natură administrativă, rezultă că litigiul trebuie soluţionat la fond de instanţa de contencios administrativ, iar nu de cea comercială, în complet format de doi judecători, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. 1 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, modificată prin Legea 262/2007, normele de procedură fiind de imediată aplicare.
Ca atare, având în vedere dispoziţiile art. 297 alin. 2 C.pr. civ. , Curtea a admis apelul, a anulat sentinţa şi a trimis cauza spre judecare la un complet de contencios specializat din cadrul Tribunalului Mehedinţi-Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ şi Fiscal .
.
