În cazul contravenţiei de nerespectare a perioadei minime de odihnă zilnică a conducătorilor auto, analizând pericolul social al acestui gen de contravenţii, se constată că ele aduc atingere siguranţei rutiere prin desfăşurarea activităţii de conducere pe drumurile publice în condiţii de oboseală fizică şi psihică, fiind vorba de viaţa, integritatea şi sănătatea persoanelor participante la trafic, ori, având în vedere această stare de pericol, se apreciază că aplicarea sancţiunii avertismentului nu poate fi temeinică în asemenea situaţii, iar împrejurarea că petenta se află în stare de nu poate constitui cauză de exonerare de răspundere.
Dosar nr. 6999/328/2011
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECŢIA MIXTĂ DE ADMINISTRATIV ŞI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILA Nr. 487/R/2012
Şedinţa publică din 25 Aprilie 2012
Instanţa compusă din: PREŞEDINTE : Judecător : Judecător :
Grefier :
S-a luat spre examinare recursul formulat în cauză de recurenta VAD împotriva sentinţei civile nr.4961/6.12.2011 a Judecătoriei Turda, cauza privind pe intimata AUTORITATEA RUTIERĂ ROMÂNĂ – ARR şi având ca obiect anulare proces verbal de contravenţie .
La apelul nominal făcut în şedinţa publică la a doua strigare se constată
lipsa părţilor.
Procedura de citare este îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care,
În temeiul art. 1591 alin. 4 C.pr.civ., tribunalul procedează la verificarea din oficiu a competenţei, stabilind că este competent general, material şi teritorial să
judece prezenta cauză, raportat la art. 2 pct.3 C.pr.civ.
Instanţa constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, astfel că lasă cauza în pronunţare pe baza actelor de la dosar.
T R I B U N A L U L
Asupra recursului declarat în cauză,
Analizând actele şi lucrările dosarului 6999/328/2011, înregistrat la
Tribunalul Cluj în data de 12.01.2012, instanţa constată că prin Sentinţa civilă nr. 4961 din 6.12.2011, pronunţată de Judecătoria Turda în acelaşi dosar, s-a respins ca neîntemeiată plângerea contravenţională formulată de petenta VAD în contradictoriu cu intimatul Autoritatea Rutieră Română – ARR, cu sediul în Bucureşti, b-dul Dinicu Golescu, nr.38, sector 1, Bucureşti, şi sediul procesual ales în Cluj-Napoca, str. Corneliu Coposu, nr. 41, jud. Cluj.
S-a menţinut procesul verbal nr. 0198064/30.08.2011 încheiat de către organul constatator ARR.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarea stare de fapt:
Prin procesul verbal seria AIR nr. 0198064 din data de 30.08.2011 petenta a fost sancţionată cu amendă contravenţională în cuantum de 4.000 lei, reţinându-se în sarcina sa că în data de 30.08.2011, la un control în trafic, în localitatea Mărtineşti, a fost oprit şi verificat ansamblul de vehicule B-27-ZMX şi MM-81-DIA, vehicule deţinute şi utilizate de către VAD şi conduse de către conducătorul auto Chereji Gheorghe, ansamblu de autovehicule care se deplasau pe ruta Alba Iulia – Cluj, fără încărcătură, conducătorul auto nerespectând perioada minimă de odihnă zilnică redusă de 9 ore. Acesta a efectuat odihnă în
30.08.2011 5 ore, de la 2:30 la 7:30.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea proceselor- verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria AIR nr. 0198064, încheiat de către intimată la data de 30.08.2011, instanţa a constatat că acestea au fost încheiate cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei, prima instanţă a reţinut că starea de fapt
consemnată de agentul constatator este temeinică. Aceasta rezultă din diagramele tahograf depuse la dosar (f.14), acesta aflându-se în repaus în data de 30.08.2011 de la ora 2:30 până la ora 7:30.
Cât priveşte individualizarea sancţiunii ce i-a fost aplicată petentei, instanţa de fond a apreciat că aceasta a fost aplicată în cuantumul stabilit de legiuitor, sancţiunile fiind proporţionale faptelor săvârşite şi gradului de pericol social.
Împotriva hotărârii pronunţate de către Judecătoria Cluj-Napoca a declarat recurs VAD.
În cererea de recurs acesta a solicitat anularea procesului verbal de
contravenţie iar în subsidiar înlocuirea sancţiunii amenzii cu aceea a avertismentului.
Recurenta a învederat faptul că în momentul de faţă se află în stare de insolvenţă şi nu este în măsură să suporte cuantumul acestei amenzi, care este
foarte mare faţă de pericolul social al faptei comise de conducătorul auto.
S-a mai arătat că a fost în imposibilitate de a efectua plata de 2000 lei, reprezentând jumătate din minimul amenzii în termen de 48 de ore, tocmai pentru că trece printr-o perioadă financiară foarte dificilă, iar în perioada respective nu a dispus de această sumă de bani pentru a achita suma.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, Autoritatea Rutieră Română –
ARR, a solicitat respingerea recursului promovat de VAD ca fiind nefondat.
S-a arătat că este irelevantă susţinerea petentei conform căreia din cauza crizei economice are dificultăţi în a achita cuantumul amenzii reţinute în sarcina sa, criza economică nefiind una din cauzele care exonerează de răspundere contravenienţii, în caz contrar orice persoană ar putea încălca rigorile legale motivate de faptul că este criză.
S-a mai arătat că fapta comisă de petentă prezintă un grad de pericol social ridicat deoarece pune în pericol siguranţa circulaţiei pe drumurile publice.
Recursul declarant în cauză este nefondat.
Verificând, potrivit art.34 alin.1 din OG nr.2/2001, legalitatea proceselor verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria AIR nr.0198064, încheiat de către intimată la data de 30.08.2011, prima instanţă a constatat în mod corect că acestea au fost încheiate cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
De asemenea, instanţa de fond a reţinut în mod corect că starea de fapt consemnată de agentul constatator este temeinică, această împrejurare rezultând din diagramele tahograf depuse la dosar (f.14).
Solicitarea recurentei de a se dispune exonerarea sa de plata amenzii sau de
a se dispune înlocuirea acesteia cu sancţiunea avertismentului, pe motiv că trece printr-o situaţie financiară grea, urmează a fi respinsă.
Analizând pericolul social al acestui gen de contravenţii, se poate observa că ele aduc atingere siguranţei rutiere prin desfăşurarea activităţii de conducere pe drumurile publice în condiţii de oboseală fizică şi psihică, fiind vorba de viaţa, integritatea şi sănătatea persoanelor.
Având în vedere această stare de pericol, Tribunalul apreciază că
sancţiunea a fost judicios dozată, amenzile fiind stabilite în cuantumul stabilit de legiuitor iar împrejurarea că petenta se află în stare de insolvenţă nu constituie cauză de exonerare de răspundere.
Pentru considerentele arătate în cuprinsul acestei decizii, Tribunalul va respinge recursul declarat de VAD împotriva sentinţei civile nr. 4961 din
06.12.2011 pronunţată în dosarul nr. 6999/328/2011 al Judecătoriei Turda, pe
care o va menţine în totul.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de VAD împotriva sentinţei civile nr. 4961 din
06.12.2011 pronunţată în dosarul nr. 6999/328/2011 al Judecătoriei Turda, pe care o menţine în totul.
Decizia este irevocabilă.
Dată şi pronunţată în şedinţa publică din 25.04.2012.
