Nerespectarea disciplinei profesionale atrage răspunderea disciplinară a funcţionarului public


Tribunalul MEHEDINŢI Hotărâre nr. 4011 din data de 03.06.2013

Acte ale autorităților publice

Tribunalul Mehedinți – sentință din 03.06.2013. Nerespectarea disciplinei profesionale atrage răspunderea disciplinară a funcționarului public

Prin cererea formulată la 05.11.2012 și înregistrată sub nr. 9545/101/2012, reclamantul GM a chemat în judecată Penitenciarul Z, formulând contestație împotriva Deciziei nr. 37/19.03.2012, emisă de directorul penitenciarului prin care a fost sancționat disciplinar cu diminuarea drepturilor salariale pentru funcția îndeplinită , cu 10 % pe o perioadă de o lună, precum și împotriva adresei nr. R/26056/25.04.2012 prin care i s-a comunicat că a fost menținută decizia nr. 37/19.03.2012, privind sancționarea disciplinară. Solicită totodată să se contate nulitatea absolută a Deciziei nr. 37/ 19.03.2012 emisă de directorul Penitenciarului Z, constatarea nulității absolute a adresei nr. R/26056/25.04.2012 , repararea pagubei cauzată de măsura abuzată și cheltuieli de judecată.

În motivarea contestației a arătat că este angajat al Penitenciarului Z , în funcția agent de pază principal II, deținând gradul de agent șef principal, iar prin Decizia 37/19.03.2012 emisă de directorul penitenciarului prin care a fost sancționat disciplinar cu diminuarea drepturilor salariale pentru funcția îndeplinită , cu 10 % pe o perioadă de o lună, pentru neglijență și superficialitate manifestată în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.

Precizează că pentru a se ajunge la sancționarea sa au fost parcurse mai multe etape și puse la punct de funcționarii instituției și conducerea Penitenciarului în colaborare cu funcționarii din ANP București, prin chemarea sa la o reevaluare psihologică, pentru a fi intimidat, șantajat, jignit, calomniat și discreditat și pentru a fi acoperite abuzurile și ilegalitățile ce fuseseră săvârșite împotriva sa. Pentru a se prezenta la reevaluare a fost convocat cu adresele 306513/07.12.2011 înregistrată la Penitenciarul Z sub nr. R/44677/09.12.2011 și comunicată reclamantului la data de 09.12.2011 și adresa nr. 306514/07.12.2011 și înmânată reclamantului la aceeași dată, însă a refuzat în scris să se prezinte la reevaluare considerând că ambele adrese sunt netemeinice și nefondate.

Totodată precizează că directorul penitenciarului nu a luat în calcul raportul său și a depus la Comisia de Disciplină sesizarea nr. 11/20.12.2011 împotriva reclamantului, insă Comisia de Disciplină nu a cercetat și nu a luat în considerare raportul sau, aceștia nu au plecat de la prezumția de nevinovăție a reclamantului, aceștia acționând la comanda funcționarilor Penitenciarului și a directorului acestuia.

Față de faptul că au fost încălcate prevederile legale în vigoare , a principiilor și a obligațiilor pe care le avea în calitate de membrii ai comisiei , a solicitat directorului instituției dizolvarea comisiei de disciplină, pentru grave abateri, însă această solicitare nu i-a fost luată în considerare.

Precizează că membrii comisiei nu au luat în considerare declarațiile reclamantului cu ocazia audierii și obiecțiile pe care le-a făcut, aceștia s-au antepronunțat, considerându-l vinovat.

Consideră că membrii Comisiei de Disciplină au încălcat art. 30 al. 3, care prevede că aceștia sunt obligați să formuleze în scris și motivat opiniile , care vor fi anexate la Referat, însă aceștia nu și-au îndeplinit această obligație..

În drept și-a întemeiat contestația pe dispozițiile Lg. 293/2004, Lg. 554/2004, OMJ nr. 2856/C/29.10.2004, OMJ nr. 2794/C/08.10.2004..

În dovedirea contestației înțelege să se folosească de înscrisurile depuse la dosar: :decizia nr. 37/19.03.2012, plângerea prealabilă împotriva Deciziei 37/19.03.2012, adresa nr. R/26053/25.04.2012 ( răspuns la plângerea prealabilă).

La data de 18.02.2013, instanța a solicitat a se înainta documentația de a stat la baza emiterii Deciziei nr. 37/19.03.2012 de Comisia de Disciplină din cadrul Penitenciarului Z.

La data 08.04.2013, reclamantul a solicitat a se lua interogatoriu pârâtului, interogatoriu pe care l-a depus în scris , totodată a depus la dosar Raportul nr. R/150236/28.02.2012, obiecțiuni la Raportul nr. 12/13 din 28.02.2012 al CD, Raportul nr. R/45124/14.12.2011, fișa postului pe anul 2011, adresa nr. R/150220/13.11.2012 și precizări la contestație în sensul că a comunicat penitenciarului plângerea prealabilă pe care a formulat-o împotriva deciziei nr. 37/19.03.2012 însoțită de confirmarea de primire, răspunsul la plângerea prealabilă l-a primit la data de 04.05.2012 prin adresa nr. R/26056/25.04.2012.

Totodată precizează că a formulat contestație la data de 02.11.2012, considerând că a îndeplinit procedurile legale.

La data de 13.12.2012, pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca fiind netemeinică, nefondată și nelegală și menținerea deciziei nr. 37/19.03.2012.

Totodată invocă excepția netimbrării acțiunii în baza Lg. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepția tardivității contestației în raport de dispozițiile Leg. 554/2004 a contenciosului administrativ.

La data de 22.04.2013, pârâtul Penitenciarul Z a răspuns la interogatoriul reclamantului, răspuns pe care l-a depus în scris și la care a fost atașat un set de înscrisuri.

Cu privire la excepții invocate vor fi respinse astfel:

Cererea este scutită de taxă de timbru, având ca obiect sancțiune disciplinară.

Cu privire la excepția tardivității, intimatul nu a făcut dovada comunicării actului, încât reclamantul este considerat a fi formulat în termen cererea.

Cererea reclamantului este nefondata pentru urmatoarele motive:

Prin decizia nr.37/2012, fila 15, a fost sancționat cu diminuarea drepturilor salariale cu 10% pe o perioada de o luna întrucât a refuzat să se prezinte în vederea reevaluării psihologice. Fapta constituie abaterea prevăzută de art. 69 litera b și art. 48 litera d din Legea nr.293/2004.

Din adresa de la fila 43 rezultă că reclamantul a fost reprogramat la 15 decembrie 2011 pentru susținerea evaluării psihologice, sens în care prin adresa nr R/45133 s-a făcut dovada comunicării ordinului de serviciu

Prin sesizarea nr.11 din 20.12.2011, fila 62, a fost anunțată comisia de disciplină.

Reclamantul nu a putut fi audiat conform înscrisurilor de la filele 55-66.

Regimul juridic al functiei publice include si problema raspunderii juridice a functionarului public, care are ca finalitate restabilirea ordinii de drept incalcate ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite, precum si reprimarea si eliminarea unor astfel de fapte. Prin intermediul raspunderii juridice se urmareste realizarea unui dublu scop: preventiv-educativ si sanctionator. Functionarul public trebuie sa fie responsabil in indeplinirea atributiilor sale.

Functionarul public raspunde disciplinar pentru faptele ilicite prin care se incalca disciplina muncii, respectiv, pentru fapte prin care se incalca normele de conduita profesionala ce vizeaza relatiile din cadrul unui serviciu public precum si relatiile cu tertii. El va raspunde disciplinar si in situatia comiterii de fapte ilicite prin care sunt afectate statutul sau imaginea institutiei publice din care face parte.

Răspunderea disciplinară este atrasă în primul rând pentru nerespectarea disciplinei profesionale a funcționarilor publici în cadrul raportului de subordonare ierarhică, raport de drept administrativ, ce poate coexista cu un raport de drept penal, (scoaterea de sub urmărire penală pentru o faptă, poate totuși atrage răspunderea disciplinară). Pe de altă parte, răspunderea disciplinară poate interveni și pentru fapte săvârșite în afara serviciului dacă acestea sunt de natură să aducă atingere prestigiului funcției publice. Aceasta este de altfel și ceea ce o deosebește, în principal, de răspunderea disciplinară din dreptul muncii.

În cauză a fost respectată procedura de aplicare a sancțiunilor administrativ – disciplinare trebuie să fie una contencioasă si cuprinde norme cu privire la: constatarea faptei , a legăturii de cauzalitate dintre faptă și rezultatul vătămător, termenele de prescripție sau de decădere, stabilirea organului administrației publice competent să constate săvârșirea abaterii și conținutul actului de constatare, exercitarea căilor de atac, modalități de executare.

Pentru motivele expuse se va respinge contestația ca neîntemeiată.

Cauza de mai sus este irevocabilă prin respingerea recursului formulat împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Mehedinți.