Se impune respingerea acţiunii în fiscal dacă nu este promovată de titularul obligaţiei fiscale, conform art. 16 C.proc.fisc.
Secţia contencios administrativ şi fiscal, Sentinţa nr. 310 din 14 iulie 2011
Prin sentința civilă nr. 310/14.07.2011 pronunțată în dosarul nr. 228/59/2011, Curtea de Apel Timișoara a respins ca nefondată acțiunea reclamantului persoană fizică, prin care a solicitat anularea deciziei de impunere fiscală nr. 579/05.07.2010 emisă de Activitatea de Inspecție Fiscală din cadrul D.G.F.P. a județului Arad în baza Raportului de inspecție fiscală nr. 9711/05.07.2010 întocmit de Activitatea de Inspecție Fiscală din cadrul D.G.F.P. Arad – Administrația Finanțelor Publice Arad; anularea Deciziei de impunere nr. 587/06.07.2010 emisă de Activitatea de Inspecție Fiscală din cadrul D.G.F.P. a județului Arad în baza Raportului de inspecție fiscală nr. 9811/06.07.2010 întocmit de Activitatea de Inspecție Fiscală din cadrul D.G.F.P. Arad – Administrația Finanțelor Publice Arad și anularea Deciziei nr. 2010/30.09.2010 emisă de D.G.F.P. a județului Arad.
în motivare s-a reținut că potrivit probelor dosarului, prin decizia de impunere nr. 587/06.07.2010, pârâta D.G.F.P. Arad a stabilit obligația de a se plăti suma de 1.927.653 lei cu titlu de impozit calculat pe câștigul din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, cu majorări aferente pe seama SC T.I. GMBH Germania, prin împuternicit SC T.C. SRL și prin decizia de impunere fiscală nr. 579/05.07.2010 pârâta a calculat aceeași categorie de impozit în sumă de 113.557 lei cu majorări aferente pe seama societății comerciale SC F. SRL, deci titularele obligațiilor fiscale, respectiv contribuabile, în sensul Codului de procedură fiscală, sunt două persoane juridice.
Prin decizia nr. 2010/30.09.2010 emisă de pârâta D.G.F.P. Arad, a fost respinsă contestația reclamantului împotriva celor două decizii de impunere, ca inadmisibilă, fiind formulată de o persoană lipsită de calitatea de a contesta, conform pct. 13 din O.M.F. nr. 519/2005, reținându-se aplicarea prevederilor art. 17 și art. 67 C.proc.fisc., reclamantul neavând calitate de subiect al raportului juridic fiscal, născut în cadrul celor două decizii de impunere fiscală.
Potrivit art. 17 alin. (1) C.proc.fisc., subiecte ale raportului juridic fiscal sunt statul, unitățile administrativ-teritoriale, contribuabilul, precum și alte persoane care dobândesc drepturi și obligații în cadrul acestui raport.
(2) Contribuabilul este orice persoană fizică ori juridică sau orice altă entitate fără personalitate juridică ce datorează impozite, taxe, contribuții și alte sume bugetului general consolidat, în condițiile legii.
Art. 67 alin. (3) lit. b) C.fisc. prevede că modul de calcul, reținerea și virarea impozitului pe veniturile din investiții, altele decât cele prevăzute la alin. (1) și (2), se efectuează astfel: (…) b) în cazul câștigurilor determinate din transferul valorilor mobiliare, în cazul societăților închise, și din transferul părților sociale, obligația calculării, reținerii și virării impozitului revine dobânditorului.
în cauza dedusă judecății, dobânditorii titlurilor de participare sau ai părților sociale au fost SC T.F. SRL România și SC T.I. GMBH Germania, iar reclamantul a avut calitate de cedent, așa cum rezultă din contractele de cesiune autentificate, invocate de reclamant și de asemenea din recunoașterea acestei calități.
Art. 16 C.proc.fisc. prevede că raportul de drept procedural fiscal cuprinde drepturile și obligațiile ce revin părților, potrivit legii, pentru îndeplinirea modalităților prevăzute pentru stabilirea, exercitarea și stingerea drepturilor și obligațiilor părților din raportul de drept fiscal.
Deci, raportul de drept procedural fiscal, respectiv cel de a contesta o impunere fiscală, atât în procedura prealabilă fiscală, cât și la instanță, aparține numai unui subiect de drept fiscal, respectiv persoanei fizice sau juridice care este titularul unei obligații fiscale, așa cum rezultă din dispozițiile legale suscitate.
Cum, în speță, calitatea aceasta aparține celor două societăți comerciale pe seama cărora s-au calculat impunerile, în mod corect a fost respinsă contestația reclamantului pe excepția lipsei calității sale de contribuabil, respectiv de calitate procesuală activă în procedura prealabilă și drept urmare acțiunea se respinge ca nefondată, nefiind dovedită nici o vătămare în sensul art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prin emiterea de către pârâtă a actelor atacate.
împrejurarea că reclamantul susține că prin impuneri i-au fost lezate drepturile sale patrimoniale pentru că impozitul stabilit a determinat diminuarea sumei pe care trebuia să o încaseze de la cesionarii SC T.I. GMBH Germania și SC T.F. SRL România cu titlu de preț, pe baza contractelor de cesiune, nu conferă acestuia calitatea de subiect de drept în raportul de drept fiscal, problema vizând exclusiv raporturile contractuale dintre reclamant și cesionari.
(Judecător Rodica Olaru)
