Oportunitate. Reflectarea ei în motivarea actului administrativ


Evaluarea activităţii profesionale a din sistemul administraţiei penitenciarelor se realizează anual în baza criteriilor aprobate prin ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2792/2004. Ordinul menţionat reglementează desfăşurarea procedurii de evaluare în sensul că aceasta are loc în trei etape (completarea fişei de evaluare de către evaluator, interviul şi contrasemnarea fişei de evaluare), completarea fişei fiind reglementată de art. 10.

Dispoziţiile art. 13 din Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2792/C din 8 octombrie 2004 definesc etapa interviului, etapă care se încheie conform lit. c) prin semnarea şi datarea fişei de evaluare de către evaluator şi de către evaluat.

Procedând la verificarea conţinutului fişei de evaluare, se constată că aceasta este datată şi semnată de către evaluatorul E.O.B. şi de cătrc recurent, funcţionalul public evaluat.

Pentru aceste menţiuni nu s-a declarat procedura încheierii în fals şi nici nu s-a dovedit cu alte mijloace de probă că etapa interviului nu a avut lor sau că aceasta nu s-a desfăşurat conform exigenţelor impuse de art. 13 din Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2792/C/2004.

Prin urmare motivul de recurs formulat de reclamant nu este fondat, iar soluţia instanţei de fond în sensul de a se relua această etapă a procedurii de evaluare apare ca nefondată.

în ceea ce priveşte etapa următoare, respectiv contrasemnarea de cătrc funcţionarul public ierarhic superior evaluatorului, Curtea reţine că situaţiile de modificare a fişei de evaluare sunt expres şi limitativ prevăzute în art. 14 alin. (3) lit. a) şi b). în cauză nu s-a tăcut dovada că sunt prezente ipotezele prevăzute la lit. a) şi b) care să impună modificarea.

Contrasemnatarul nu a motivat modificarea punctajului acordat de evaluator. Este real că in ordinul nr. 2792/C/2004 nu se prevede în mod expres această obligaţie, dar ea se deduce din conţinutul fişei de evaluare prin existenţa rubricii „comentariile persoanei care contrasemnează”. Numai menţiunile „nu sunt de acord cu punctajul de la A 1,2,4, Bl,4, CI, Dl, acordă calificativul „E.” nu sunt suficiente pentru a permite comisiei de contestaţii iar apoi instanţei o verificare viguroasă a temeiniciei diminuării punctajului menţionat. în lipsa unei astfel de motivări nu se poate stabili dacă punctajul iniţial sau cel modificat reflectă rezultatele obţinute de reclamant în activitatea profesională prin prisma celor patru criterii de evaluare.

Nici prin procesul-verbal întocmit la 27 decembrie 2007 cu ocazia soluţionării contestaţiei nu s-a analizat justeţea diminuării punctajului pentru modificările menţionate

în fişa de evaluare, deşi în cadrul contestaţiei recurentul s-a referit la aceasta. iar o astfel de dovadă nu s-a făcut nici în faţa instanţei de fond şi nici în recurs.

Prin urmare, până la proba contrară, apare ca nefondată modificarea punctajului de cătrc contrasemnatar. concluzie ce susţine teza potrivit cărcia activităţii profesionale desfăşurată de recurent în perioada 1 decembrie 2006 – 1 decembrie 2007 îi corespunde calificativul „Foarte bine” dedus din media punctajului (3.59) acordat de evaluator.

în raport de celc menţionate anterior, recursul reclamantului apare ca fondat. Pentru aceleaşi argumente motivele de recurs formulate de cătrc pârât apar ca nefondate.

în plus, în opinia Curţii. în cauză nu se pune probleme încălcării principiului separaţiei puterilor în stat deoarece instanţa nu se substituie puterii legislative. Dimpotrivă, respectând autoritatea legislativă prin recunoaşterea forţei obligatorii a normelor de drept. Curtea a constatat încălcarea unor dispoziţii legale de către recurent, fără ca acesta să facă dovada cu succes că actul administrativ contestat este legal, respectiv că este justificat refuzul de a acorda reclamantului calificativul „foarte bine”.

Chiar dacă sunt pertinente şi întemeiate susţinerile făcute de pârât cu privire la etapa interviului, aşa cum rezultă din analiza făcută primului motiv de recurs al reclamantului, numai acest motiv de recurs nu poate duce la modificarea soluţiei instanţei de fond în sensul cecrut de pârât, rcspectiv respingerea acţiunii reclamantului.

Pentru aceasta Curtea a apreciat că nu este necesară reluarea procedurii de evaluare întrucât în cauză nu se pune problema existenţei vreunei nulităţi ce ar atrage reluarea acesteia ci numai examinarea legalităţii şi oportunităţii calificativului acordat de contrascmnatarul fişei de evaluare şi menţinut de comisia de contestaţii.

Faţă de toate considerentele reţinute anterior. Curtea a admis recursul reclamantului, a respins recursul pârâtului, a admis acţiunea, a anulat fişa de evaluare în ceea ce priveşte punctajul acordat de contrasemnatar şi a obligat pârâtul să acorde reclamantului calificativul „foarte bine”.

C.A. Cluj, s. com., cont. adm. fisc., decizia nr. 1705 din 5 septembrie 2008

Notă: Această soluţie – corectă, în opinia noastră – trasează, probabil, limita până la care se poate întinde controlul instanţei cu privire la puterea de ajxecicre a administraţiei în materia evaluărilor (concursurilor etc.) astfel încât acest control să nu reprezinte el însuşi un exces. Prezenta decizie pune în discuţie o interesantă corelaţie între motivarea actului administrativ şi excesul de ţxitere: deşi legalitatea strictă (formală) a actului atacat a fost respectată, şi deşi, ca principiu, puterea de apreciere a administraţiei în punctarea unui candidat scapă controlului de oportunitate al instanţei, în măsura în care modificarea acestui punctaj de către un superior ierarhic (care are competenţa să facă modificări) nu este motivată, suntem în prezenţa unui exces de putere. Sau, am preciza noi, există aparenţa unui exces de putere. Or, în aceste condiţii, ingerinţa instanţei în exerciţiul puterii de apreciere a administraţiei este lesne de înţeles.