Solicitarea reclamantei privind rebranşarea la sistemul de furnizare a gazelor naturale până la obţinerea unui titlu executoriu de evacuare a sa de către un terţ, proprietarul spaţiului, nu poate fi apreciată drept o măsură vremelnică. întrucât contractul de locaţiune de care s-a prevalat reclamanta a ajuns la termen, iar ocuparea imobilului de către reclamantă precum şi folosirea celorlalte utilităţi nu se mai justifică, nu se poate susţine întemeiat că ne aflăm în prezenţa unor acte aparent abuzive (întreruperea furnizării utilităţilor) care pot fi înlăturate provizoriu până la soluţionarea fondului litigiului dintre părţi.
în procedura ordonanţei preşedinţiale, părţile au posibilităţi probatorii limitate de caracterul excepţional al acesteia şi ca atare adoptarea unor măsuri care vizează o obligaţie de a face este admisibilă doar pentru ipoteza în care acestea ar duce la încetarea unor acte abuzive, instanţa fiind chemată să cerceteze aparenţa dreptului, iar în speţă, această aparenţă operează în favoarea pârâtei.
Puterea lucrului judecat este recunoscută doar hotărârilor judecătoreşti pronunţate de către instanţe asupra fondului unei cauze, iar ordonanţa preşedinţială nu are putere de lucru judecat faţă de procesul în fond, în curs de judecată sau angajat ulterior şi nici faţă de o nouă ordonanţă preşedinţială. Şi este aşa deoarece recurgerea la calea ordonanţei preşedinţiale presupune analiza îndeplinirii unor condiţii cumulative care se impun a fi analizate în mod distinct în raport de momentul la care s-a recurs la această procedură specială precum şi în raport de aspectele noi invocate în susţinerea urgenţei în obţinerea unei hotărâri vremelnice.
Decizia nr. 1610 din 27 august 2008
Prin ordonanţa preşedinţială nr. 85, pronunţată la data de 16.07.2008 de Tribunalul Comercial Cluj a fost admisă cererea formulată de reclamanta S.C. E. S.R.L. CLUJ-NAPOCA, împotriva pârâtei S.C. E.G.D. S.A. ROMANIA – SUCURSALA CLUJ , şi a fost obligată pârâta să procedeze la rebranşarea reclamantei la sistemul de furnizare a gazelor naturale şi la reluarea furnizării gazelor naturale la imobilul situat în Cluj-Napoca, str. C., jud. Cluj, până la soluţionarea dosarului nr. 123/456/2008 al Tribunalului Comercial Cluj.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a constatat că reclamanta a deţinut în baza unui contract de închiriere spaţiul situat în Cluj – Napoca, str. C. şi continuă să folosească respectivul spaţiu, în ciuda faptului că termenul contractual s-a împlinit la 30 iunie 2008.
Instanţa a mai constatat că ocuparea spaţiului se face, potrivit susţinerilor reclamantei, în virtutea unui drept de retenţie, ce reprezintă contravaloarea reparaţiilor şi îmbunătăţirilor aduse imobilului dar şi contravaloarea chiriei plătite cu anticipaţie până în 2010 şi deşi nu este precizată data la care s-a procedat la întreruperea gazelor naturale, la dosarul cauzei au fost depuse mai multe fotografii din care rezultă că pârâta S.C. E.G.D. S.A. a procedat la sistarea furnizării utilităţilor la imobilul în litigiu.
S-a reţinut, de asemenea, că celeritatea ce caracterizează raporturile comerciale este dublată în acest caz de urgenţa necesară în materie de ordonanţă preşedinţială, reclamanta desfăşurând activităţi comerciale ce impun conectarea sa la sursa de gaz. În favoarea reclamantei există o aparenţă cu privire la dreptul de retenţie asupra imobilului, astfel încât, condiţia neprejudecării fondului apare şi ea îndeplinită.
Vremelnicia este realizată, urmare a faptului că măsura rebranşării se solicită a fi luată până la soluţionarea dosarului având ca obiect evacuarea sa din spaţiu.
Chiar dacă reclamanta nu a înţeles să facă dovada unor solicitări adresate furnizorului de naturale, în sensul rebranşării, având în vedere tocmai celeritatea anterior enunţată, tribunalul a apreciat că cererea poate fi admisă tocmai datorită aparenţei dreptului de folosinţă asupra imobilului, aparenţă care subzistă în favoarea reclamantei.
4
Împotriva acestei ordonanţe a declarat recurs, în termenul legal, reclamanta E.G.D. S.A. Tg. Mureş solicitând admiterea recursului si casarea acesteia.
În motivarea recursului s-a invocat excepţia puterii lucrului judecat, arătând că pe rolul Tribunalului Comercial Cluj s-a aflat dosarul cu nr. 345/456/2008 privind soluţionarea cererii formulată de către reclamanta SC E. S.R.L. Cluj-Napoca împotriva pârâtei S.C. E.G.D. S.A. România – Sucursala Cluj, având ca obiect ordonanţă preşedinţială – obligarea pârâtei la furnizarea în continuare a gazelor naturale în imobilul situat în Cluj-Napoca, str.C. până la obţinerea unui titlu executoriu de evacuare împotriva S.C. T. S.R.L.
În privinţa acestor aspecte, reclamanta a arătat că în cauza menţionată s-a pronunţat sentinţa comercială nr. 82/CC/2008, pronunţată în şedinţa camerei de consiliu din data de
14.07.2008, fără citarea părţilor, prin care Tribunalul Comercial Cluj a respins cererea formulată de către reclamanta S.C. E. S.R.L. Cluj-Napoca, ca inadmisibilă.
De asemenea, reclamanta a precizat că societatea are denumirea E.G.D. S.A, cu sediul în Tg. Mures, jud. Mures, iar sucursala din localitatea Cluj-Napoca, are denumirea E.G.D.S.A. – Regiunea Nord Sucursala Cluj, nicidecum denumirea S.C. E.G.D. S.A. ROMANIA SUCURSALA CLUJ, denumirea pârâtei din cauza dosarului de faţă.
În final, reclamanta susţine că singurul interes pentru care înaintează prezentul recurs este evitarea unor eventuale discuţii şi neplăceri ulterioare în cazul în care reclamantul împreună cu judecătoresc s-ar putea prezenta la societate pentru eventuala punere în a ordonanţei preşedinţiale nr. 85/2008, iar aceste eventuale discuţii si neplăceri ulterioare s-ar putea ivi având în vedere că unele denumiri ale societăţii, respectiv E.G.D. S.A sunt cuprinse si în denumirea pârâtei din prezenta cauză, având totodată şi acelaşi sedii.
Analizând recursul declarat de către recurenta E.G.D. S.A. Tg. Mureş prin prisma dispoziţiilor legale şi a dispoziţiilor art.304 şi 3041C.pr.civ., Curtea l-a apreciat ca fiind fondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 581 C.pr.civ., instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-a ivi cu prilejul unei executări; se poate constata, aşadar că admiterea unei cereri de ordonanţe preşedinţiale grefată pe dispoziţiile art. 581 C.pr.civ. presupune întrunirea cumulativă a tuturor condiţiilor enunţate anterior: urgenţa, vremelnicia şi neprejudecarea fondului litigiului dintre părţi.
În speţă, aceste condiţii cumulative nu sunt îndeplinite. Astfel, solicitarea reclamantei privind rebranşarea la sistemul de furnizare a gazelor naturale până la obţinerea unui titlu executoriu de evacuare de către un terţ, SC T. SRL – proprietarul spaţiului nu poate fi apreciată drept o măsură vremelnică; mai mult, reclamanta s-a prevalat de existenţa unui contract de locaţiune asupra imobilului pentru a justifica aparenţa dreptului său precum şi caracterul abuziv al activităţii desfăşurate de pârâtă. Se poate constata, însă, că acest contract a ajuns la termen iar ocuparea imobilului de către reclamantă precum şi folosirea celorlalte utilităţi nu se mai justifică prin adoptarea unor măsuri speciale pe calea ordonanţei preşedinţiale astfel că nu se poate susţine întemeiat că ne aflăm în prezenţa unor acte aparent abuzive care pot fi înlăturate provizoriu până la soluţionarea fondului litigiului dintre părţi.
Este cunoscut, de altfel, faptul că în procedura ordonanţei preşedinţiale, părţile au posibilităţi probatorii limitate de caracterul excepţional al acesteia şi ca atare adoptarea unor măsuri care vizează o obligaţie de a face este admisibilă doar pentru ipoteza în care acestea ar duce la încetarea unor acte abuzive, instanţa fiind chemată să cerceteze aparenţa dreptului, iar în speţă, această aparenţă operează în favoarea pârâtei.
Cât priveşte excepţia puterii lucrului judecat, Curtea a apreciat-o ca fiind nefondată pentru următoarele considerente.
5
Potrivit art.1201 C.civ. este lucru judecat atunci când a doua cerere are acelaşi obiect, este întemeiată pa aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, făcute de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate.
Este de principiu că puterea lucrului judecat este recunoscută doar hotărârilor judecătoreşti pronunţate de către instanţe asupra fondului unei cauze, cunoscut fiind că ordonanţa preşedinţială nu are putere de lucru judecat faţă de procesul în fond, în curs de judecată sau angajat ulterior şi nici faţă de o nouă ordonanţă preşedinţială. Şi este aşa deoarece recurgerea la calea ordonanţei preşedinţiale presupune analiza îndeplinirii unor condiţii cumulative care se impun a fi analizate în mod distinct în raport de momentul la care s-a recurs la această procedură specială precum şi în raport de aspectele noi invocate în susţinerea urgenţei în obţinerea unei hotărâri vremelnice.
În speţă nu se poate susţine cu temei existenţa puterii lucrului judecat a sentinţei comerciale nr.82/2008 a Tribunalului Comercial Cluj în condiţiile în care prin această hotărâre nu a antamat fondul cererii de ordonanţă, nepronunţându-se asupra temeiniciei sau a legalităţii cererii ci doar asupra unor aspecte de ordin procedural care vizează exclusiv admisibilitatea cererii, orice susţinere contrară fiind nefondată.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va aprecia recursul declarat de pârâtă ca fiind fondat iar în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. îl va admite, va modifica hotărârea atacată şi va respinge cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamantă. (Judecător Sărăcuţ Mihaela)
