Deşi personalul silvic, astfel cum este definit prin art. 1 din O.U.G. nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, nu face parte din categoria funcţionarilor publici, potrivit art. 58 din O.U.G. nr. 59/2000, i se aplică dispoziţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, în măsura în care ordonanţa de urgenţă nu dispune altfel.
O.U.G. nr. 59/2000 reglementează concursul ca unică modalitate de angajare şi de numire în funcţie, prevăzându-se că funcţia de şef ocol (între alte funcţii) se ocupă prin concurs de către personalul cu pregătire de specialitate silvică având cel puţin gradul de inginer-şef silvic, gradaţia a III-a. Câtă vreme singura modalitate de numire într-o funcţie de conducere din unităţile silvice care administrează fondul forestier proprietate publică aparţinând statului se ocupă prin concurs, o altă modalitate de numire este contrară dispoziţiilor speciale cuprinse în Statutul personalului silvic. Prin urmare, verificarea cunoştinţelor profesionale prevăzută de art. 1 alin. (4) din H.G. nr. 229/2009 se poate face doar în cadrul unui concurs. Este de constatat că verificarea cunoştinţelor profesionale se face, potrivit hotărârii Guvernului, „în condiţiile prevăzute de lege”. Pe de altă parte, H.G. nr. 229/2009 se referă încadrarea personalului existent, iar nu la numirea în funcţii de conducere.
Lipsa motivării deciziei contestate nu permite o cenzură a legalităţii deciziei în raport de dispoziţiile aplicabile situaţiei particulare în care s-ar fi aflat reclamantul şi care a determinat schimbarea sa din funcţie, ceea ce determină nulitatea deciziei.
Secţia comercială, de administrativ şi fiscal, Decizia nr. 1219 din 18 noiembrie 2010
Prin sentința civilă nr. 217/01.04.2010 pronunțată în acest dosar, Tribunalul Bacău a admis acțiunea formulată de reclamantul C.J. împotriva pârâtei Direcția Silvică Bacău, a constatat nulitatea deciziei nr. 913/8665/09.09.2009 emisă de pârâtă; a repus părțile în situația anterioară emiterii deciziei; a obligat pârâta la plata diferențelor reprezentând drepturi salariale cuvenite conform funcției îndeplinite anterior emiterii deciziei; a obligat pârâta la plata sumei de 800 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin decizia contestată a fost modificat contractul de muncă al reclamantului C.J. în două din elementele lui esențiale: funcția și salarizarea. Reclamantul este funcționar public, executarea contractului său de fiind reglementată de Legea nr. 188/1991.
Modificarea contractului de muncă al funcționarului public este reglementată de art. 87, neexistând nicio altă posibilitate de a modifica contratul de muncă al unui funcționar public decât atragerea răspunderii disciplinare când, aplicându-se sancțiunea, contractul poate fi modificat pe perioadă determinată, dar sancțiunea este stabilită de Comisia disciplinară, situație care nu se regăsește în cauză.
în motivarea în drept a deciziei nu se invocă Legea funcționarilor publici, ci Codul muncii și Legea nr. 15/1990, acte care nu au nicio legătură cu decizia emisă. Mai este invocată H.G. nr. 229/2009, dar acest act normativ nu are nici el nicio legătură cu posibilitatea modificării contractului de munca a reclamantului.
Reclamantul a fost încadrat prin decizie a Direcției Silvice Bacău pe post de inginer silvic la data de 7.11.2003, urmând a îndeplini funcția de sef ocol silvic F. până la organizarea și susținerea concursului pentru ocuparea acestei funcții. Prin decizia nr. 1271/13.687/21.12.2004, în urma organizării concursului pentru ocuparea funcției de sef Ocol Silvic F., reclamantul a fost numit în funcția de sef Ocol Silvic F., pentru o perioada nedeterminată.
Nu rezultă clar dacă măsura modificării contractului de muncă al reclamantului a fost un efect al evaluării anuale a acestuia, conform Legii nr. 188/1991 sau a aplicării H.G. nr. 229/2009,art. 2 pct. 4. în ambele cazuri nu există acoperire legală a modificării contractului de muncă al reclamantului: în primul caz legea nu prevede că în urma rezultatelor evaluării anuale se poate modifica definitiv funcția și salarizarea funcționarului public, iar susținerea unui examen/ concurs pentru ocuparea postului de șef ocol silvic nu putea avea loc decât dacă postul era vacant sau nou creat, ceea ce nu este cazul.
Decizia nu este motivată nici în fapt nici în drept, nerespectând condițiile de validitate cerute de lege.
în termen legal, pârâta Direcția Silvică Bacău a formulat recurs, în motivarea căruia a susținut următoarele: reclamantul nu este funcționar public, ci angajat în baza unui contract individual de muncă, făcând parte din categoria personalului silvic al cărui statut special este reglementat de O.U.G. nr. 59/2000. Calitatea de funcționar public se dobândește, potrivit art. 58 alin. (2), prin hotărâre a Guvernului.
în anul 2009 a avut loc reorganizarea unității conform H.G. nr. 229/2009, motiv pentru care, conform art. 2 alin. (4), toți angajații urmau să susțină o testare de verificare a cunoștințelor în baza căreia se făcea reîncadrarea în limita posturilor disponibile.
Prin decizia nr. 762/01.06.2009 a R.N.P. Romsilva a fost aprobată constituirea comisiilor de evaluare. Această evaluare a constat în elaborarea și prezentarea unui plan de management și a avut loc la data de 11.06.2009, contestațiile putând fi depuse în termen de 24 de ore. în lista persoanelor care au obținut mai mult de 70 de puncte nu se află și reclamantul; persoanele care nu au obținut acest punctaj au fost schimbate din funcție și reconfirmate pe post conform competențelor profesionale. Procedura de comunicare a listei a fost îndeplinită prin afișarea acesteia la Ocolul silvic F. unde reclamantul deținea funcția de șef ocol.
S-a reținut greșit că decizia a fost emisă de o persoană care nu avea calitatea de a o semna. Decizia este semnată de directorul Direcției Silvice Bacău, unitate cu care reclamantul încheiase contractul de muncă. Mai mult, prin decizia nr. 848/01.07.2009, directorul general al R.N.P. Romsilva a stabilit că, începând cu data de 1.07.2009, numirea, încadrarea sau schimbarea din funcția de șef ocol se face de către directorul direcției silvice.
Eronat s-a reținut și lipsa motivării în fapt și în drept a deciziei. în drept, s-a reținut H.G. nr. 229/2009, precum și Decizia nr. 848/01.07.2009 a R.N.P. Romsilva, Ordinul nr. 14365/07.09.2009 al R.N.P. Romsilva, Codul muncii și contractul colectiv de muncă. în fapt, s-a reținut neîndeplinirea de către reclamant a condițiilor referitoare la punctajul minim pentru a fi reîncadrat în funcția de șef ocol și de prevederile art. 2 alin. (4) din H.G. nr. 229/2009.
Examinând hotărârea recurată, curtea de apel constată următoarele:
Reclamantul a fost încadrat, începând cu data de 7.11.2003 la Direcția Silvică Bacău, în calitate de inginer silvic. în urma concursului desfășurat în luna decembrie 2004, reclamantul a fost numit, prin decizia nr. 1271/13.687/23.12.2004 a directorului Direcției Silvice Bacău, în funcția de șef ocol în cadrul Ocolului silvic F. La aceeași dată a fost încheiat contractul de muncă nr. 13.650 privind încadrarea reclamantului în funcția de șef ocol. Din aceste acte de încadrare și numire în funcție rezultă, într-adevăr, că reclamantul face parte din Corpul silvic constituit din personalul silvic, astfel cum este definit prin art. 1 din O.U.G. nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, iar nu din categoria funcționarilor publici. însă, potrivit art. 58 din această ordonanță de urgență, i se aplică dispozițiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, în măsura în care ordonanța de urgență nu dispune altfel.
O.U.G. nr. 59/2000 reglementează concursul ca unică modalitate de angajare (art. 8) și de numire în funcție (art. 17), prevăzându-se că funcția de șef ocol (între alte funcții) se ocupă prin concurs de către personalul cu pregătire de specialitate silvică având cel puțin gradul de inginer-șef silvic, gradația a III-a. Câtă vreme singura modalitate de numire într-o funcție de conducere din unitățile silvice care administrează fondul forestier proprietate publică aparținând statului se ocupă prin concurs, o altă modalitate de numire este contrară dispozițiilor speciale cuprinse în Statutul personalului silvic. Prin urmare, verificarea cunoștințelor profesionale prevăzută de art. 1 alin. (4) din H.G. nr. 229/2009 se poate face doar în cadrul unui concurs. Este de constatat că verificarea cunoștințelor profesionale se face, potrivit hotărârii Guvernului, „în condițiile prevăzute de lege”. O.U.G. nr. 59/2000 reglementează, prin art. 21, o evaluare profesională anuală sub forma caracterizărilor, evaluare finalizată prin acordarea de calificative. în cauză, din înscrisurile privind organizarea evaluării depuse de recurentă deciziile nr. 762/2009, 808/2009, 814/2009, 848/2009, 979/2009, corespondența dintre Regia Națională a Pădurilor și direcțiile silvice nu rezultă „în condițiile” cărei legi a fost organizată activitatea de evaluare. Pe de altă parte, H.G. nr. 229/2009 se referă încadrarea personalului existent, iar nu la numirea în funcții de conducere.
Deși a susținut că lista cu punctajele obținute de persoanele supuse evaluării a fost comunicată ocolului silvic al cărui șef a fost reclamantul, recurenta nu a făcut nicio dovadă în acest sens; nici la dosar nu a depus vreun înscris din care să rezulte modalitatea și rezultatele verificării cunoștințelor profesionale.
în ceea ce privește modificarea raporturilor de muncă, O.U.G. nr. 59/2000 conține doar prevederi referitoare la detașare (art. 28). Prin urmare, în celelalte situații de modificare a raporturilor de muncă sunt aplicabile dispozițiile din Legea nr. 188/1999. Decizia nr. 913/2009 prin care reclamantul a fost schimbat din funcție este motivată în drept doar prin referirea generică la 3 acte normative Legea nr. 15/1990, Codul muncii și H.G. nr. 229/2009 iar motivarea în fapt este inexistentă, astfel că din conținutul deciziei nu rezultă natura și cauza schimbării reclamantului din funcție (necorespundere profesională, sancțiunea disciplinară a retrogradării în funcție, reorganizarea activității ori alt motiv). Lipsa acestei motivări nu permite o cenzură a legalității deciziei în raport de dispozițiile aplicabile situației particulare în care s-ar fi aflat reclamantul și care a determinat schimbarea sa din funcție, ceea ce determină nulitatea deciziei.
Pe de altă parte, numirea în locul reclamantului a unei alte persoane, cu delegație, este contrară dispozițiilor art. 87, coroborat cu art. 92 din Legea nr. 188/1999, dispoziții care permit exercitarea cu caracter temporar a unei funcții de conducere vacante ori în situația în care titularul acesteia este suspendat, detașat sau sancționat cu retrogradarea în treptele de salarizare ori în funcția publică.
Chiar dacă motivul de recurs privind competența directorului Direcției Silvice Bacău de a emite decizia nr. 913/2009 este întemeiat directorul având această competență, astfel cum s-a stabilit prin decizia nr. 848/01.07.2009 decizia rămâne anulabilă pentru lipsa motivării și pentru încălcarea dispozițiilor legale privind numirea, respectiv eliberarea din funcțiile de conducere.
Față de cele ce preced, curtea de apel constată că nu există motive de casare ori de modificare a hotărârii recurate.
(Judecător Gabriela Mona Ciopraga)
