în ceea ce priveşte cazul bine justificat, această condiţie este îndeplinită, întrucât actul a fost emis fără o încunoştinţare prealabilă a reclamantului, deşi acesta îl viza în mod direct, se referă la o presupusă situaţie de incompatibilitate existentă de mai multă vreme şi există dubii serioase în ceea ce priveşte data de la care îşi produce efectele, cu serioase consecinţe juridice, argumente suficiente pentru a considera că există în cauză cazul bine justificat prevăzut de art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Referitor la condiţia prevenirii unei pagube iminente, aceasta trebuie să reprezinte un prejudiciu material, viitor şi previzibil sau perturbarea gravă a funcţionării unei autorităţi publice ori a unui serviciu public.
Prejudiciul material, viitor şi previzibil constă în pierderile salariale suferite ca urmare a încetării calitătii sale de consilier
judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, cât şi de o posibilă perturbare gravă a funcţionării acestei instituţii publice în ipoteza anulării cu caracter irevocabil a ordinului atacat, în condiţiile
7 9
în care se pune problema datei de la care acest act îşi produce efectele.
C.A. Craiova, secţia administrativ şi fiscal, decizia nr. 213/01.02.2010
Prin sentinţa nr. 2651 din 11.11.2009, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, s-a respins cererea de intervenţie în interes propriu formulată dc intervenientul T.J.
S-a respins cererea de suspendare a Ordinului Prefectului Judeţului M. nr. 253/14.10.2009, formulată de reclamantul E.J.B., în contradictoriu cu pârâta Instituţia Prefectului Judeţului M.
Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut:
Obiectul acţiunii formulate de reclamantul E.J.B. a vizat suspendarea provizorie a executării Ordinului nr. 253 din 14.10.2009, emis dc Prefectul Judeţului M., prin care s-a constatat încetarea de drept a mandatului de consilier judeţean al acestuia din cadrul Consiliului Judeţean M.
Instanţa de fond a reţinut că, deşi cererea reclamantului, s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Legea contcnciosului administrativ nr. 554/2004, acesta nu a menţionat condiţiile cerute în mod strict şi imperativ de art. 14 alin. (1) din lege, ce trebuie întrunite
cumulativ pentru admiterea cererii de suspendare, nu a motivat existenţa acestor condiţii şi nu le-a dovedit.
In dezlegarea cererii cu care a fost învestită, instanţa s-a raportat la cele două condiţii impuse de art. 14 alin. (1) coroborat cu art. 15 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care se cer a fi întrunite cumulativ, şi anume: existenţa unui caz bine justificat şi pentru prevenirea unei pagube iminente, astfel că argumentele aduse prin cererea de chemare în judecată şi probatoriul administrat în cauză au fost analizate prin prisma prevederilor legale incidente.
Potrivit art. 2 lit. t) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cazul bine justificat semnifică împrejurările legate de starea de fapt şi de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ a cărei suspendare se solicită.
Deşi reclamantul E.J.B. nu a arătat care sunt aceste împrejurări de fapt şi de drept, instanţa a constatat că, în speţă, nu există un caz bine justificat, deoarece reclamantul nu a răsturnat prezumţia de legalitate de care se bucură în principiu un act administrativ, respectiv Ordinul Prefectului nr. 253/14.10.2009, care face obiectul cererii de suspendare, nefiind îndeplinită prima condiţie prevăzută de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
In limitele permise de natura specifică a procedurii instituite de art. 14 din Legea nr. 554/2004 care exclude posibilitatea analizării pe fond a legalităţii actului administrativ, întrucât acest fapt ar echivala cu o prejudecare a fondului cauzei, instanţa a apreciat că nu există împrejurări legate de starea de fapt şi de drept din care să rezulte aparenţe de nelegalitate şi inconsecvenţe de raţionament în ordinul prefectului care să creeze o îndoială puternică asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură un act administrativ şi să se circumscrie sintagmei cazuri „bine justificate”.
In urma unei examinări sumare a aparenţei de legalitate a actului administrativ cu caracter individual – Ordinul Prefectului nr. 253/ 14.10.2009 – instanţa a apreciat că prefectul are competenţa legală să constate, prin ordin, încetarea mandatului de consilier judeţean pentru o persoană care este incompatibilă cu această calitate, potrivit motivelor expuse în preambulul acestui ordin.
Cenzurarea, pe fond, a aspectelor procedurale şi a existenţei motivelor pentru care s-a constatat încetarea dc drept a mandatului de consilier judeţean al reclamantului E.J.B., a fost realizată de către instanţa de fond învestită cu acţiunea în anulare a acestui ordin.
In ceea ce priveşte cea de-a doua condiţie cerută, legea a definit paguba iminentă ca fiind un prejudiciu material, viitor şi previzibil sau
perturbarea gravă a funcţionării unei autorităţi publice ori a unui serviciu public.
In motivarea acţiunii, reclamantul nu a invocat un prejudiciu material viitor şi sigur, acesta făcând numai trimitere la faptul că, prin punerea în a ordinului prefectului, „s-ar pune în discuţie legalitatea şi valabilitatea tuturor actelor şi documentelor oficiale pe care le-a semnat în perioada 2008 până în prezent când a avut calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean M., precum şi în perioada 2004-2008 în care a fost consilier judeţean şi că a făcut parte din comisiile de specialitate din cadrul Consiliului Judeţean M.”
La data judecării cererii de suspendare, nu au existat dovezi că a fost demarată o anulare a actelor semnate de reclamantul E.J.B., în calitate de vicepreşedinte, iar actele pe care le-a semnat sunt hotărâri ale Consiliului Judeţean M., adoptate de acest organ colegial şi nu acte emise de reclamant în virtutea funcţiei deţinute.
Oricum, reclamantul nu a făcut dovada că în eventualitatea în care ar fi anulate unele acte pe care acesta le-a semnat în calitate de vicepreşedinte, prin delegarea de competenţă dată pe anumite perioade de către Preşedintele Consiliului Judeţean M., s-ar ajunge la perturbarea gravă a funcţionării Consiliului Judeţean M.
Reclamantul E.J.B. nu a făcut dovezi în legătură cu paguba iminentă şi o eventuală perturbare gravă a Consiliului Judeţean M., astfel că în cererea sa nu poate primi protecţia judiciară provizorie în materie administrativă prevăzută de art. 14 alin. (1) coroborat cu art. 15 din Legea nr. 554/2004, dispoziţiile din Legea Naţională regă-sindu-se şi în Recomandarea nr. R(89)8/1989 a Comitetului de Miniştri din cadrul Consiliului Europei, în care se stabileşte cu valoare de principiu că măsurile de protecţie provizorie pot fi îndeosebi acordate dacă executarea actului administrativ este de natură să cauzeze prejudicii grave, reparabile doar cu dificultate şi sub condiţia existenţei unui caz prima facie împotriva validităţii actului respectiv.
In consecinţă, instanţa de fond a apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, astfel că a respins cererea de suspendare provizorie a executării Ordinului Prefectului Judeţului M. nr. 253/14.10.2009, formulată de reclamantul E.J.B.
In ceea ce priveşte cererea de intervenţie principală, în interes propriu, formulată de intervenientul T.J., instanţa a constatat că este inadmisibilă şi, în consecinţă, a respins-o pentru următoarele considerente:
Acţiunea formulată de reclamantul E.J.B. are ca obiect suspendarea provizorie a executării unui act administrativ cu caracter indi
vidual, respectiv Ordinul Prefectului Judeţului M. nr. 253/2009, iar cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenientul T.J. are ca obiect constatarea faptului că acesta este înscris pe buletinul de vot pentru constituirea Consiliului Judeţean M. la alegerile din Ol iunie 2008 în Circumscripţia electorală nr. 27 judeţul M. pe listele formaţiunii politice a Partidului Social Democrat – Filiala M. la poziţia 161, care este prima poziţie ce urmează a fi validată în proxima şedinţă de consiliu judeţean, pentru completarea numărului de consilieri din partea acestei formaţiuni politicc.
Intervenţia principală este intervenţia făcută dc o terţă persoană într-un proces civil, început pentru a-şi apăra drepturile şi interesele proprii, scopul urmărit de intervenientul principal este de a obţine o hotărâre favorabilă lui şi potrivnică intereselor reclamantului, astfel că atât reclamantul, cât şi intervenientul urmăresc valorificarea aceluiaşi drept.
Instanţa a apreciat că între obiectul celor două ccreri nu există similitudine, iar intervenientul T.J. nu poate solicita pe fond pronunţarea unei hotărâri într-o cauză în care instanţa este învestită cu o cerere de suspendare a unui act administrativ cu caracter individual, în care nu se prejudecă fondul cauzei – anulare act administrativ.
Pe de altă parte, dispoziţia înscrisă în art. 111 C. civ. nu a putut fi folosită pentru constatarea unei situaţii care a rezultat din acte.
Validarea mandatului de consilier judeţean intră în competenţa Consiliului Judeţean, astfel că instanţa a putut constitui acest organ, iar intervenientul are posibilitatea să conteste hotărârea consiliului judeţean, prin care mandatul său nu s-ar valida sau prin care s-ar valida mandatul altei persoane prin încălcarea dreptului său în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs reclamantul E.J.B., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, deoarece instanţa de fond a apreciat în mod greşit dispoziţiile art. 14 şi art. 15 din Legea nr. 554/2004, considerând în mod eronat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de aceste texte de lege.
In sensul celor de mai sus, recurentul a arătat, în esenţă, că Ordinul Prefectului, a cărui suspendare o solicită a fost dat cu încălcarca dispoziţiilor art. 90 din Legea nr. 161/2003, a adus anterior la cunoştinţă despre existenţa contractului prin dcclaraţia de interese personală, depusă la Consiliul Judeţean, la data emiterii acestuia se afla în concediul de odihnă, nu a fost respectată procedura sesizării prealabile a secretarului unităţii administrativ-teritoriale, lipseşte semnătura din cuprinsul actului atacat şi s-ar pune în discuţie legalitatea şi valabi
litatea tuturor actelor şi documentelor semnate în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean.
Recurentul a mai precizat că sunt întrunite în cauză condiţiile prevăzute de art. 14 şi art. 15 din Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine justificat şi paguba iminentă.
Examinând recursul declarat, curtea urmează l-a admis, pentru considerente care vor fi arătate în continuare.
Deşi a analizat cererea reclamantului prin raportare la dispoziţiile art. 14 şi art. 15 precum şi art. 2 din Legea nr. 554/2004, Tribunalul Mehedinţi a concluzionat în mod eronat că nu sunt întrunite în cauză cumulativ condiţiile existenţei cazului bine justificat şi prevenirii unei pagube iminente.
In ceea ce priveşte cazul bine justificat, curtea apreciază că acesta rezultă din aparenţele dc nelegalitate ale ordinului prefectului, a cărci suspendare se cere, aparenţe care dau naştere la o îndoială puternică asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură un act administrativ. In acest sens, curtea reţine că actul a fost emis fară o încunoştinţare prealabilă a reclamantului, deşi acesta îl viza în mod direct, se referă la o presupusă situaţie de incompatibilitate existentă de mai multă vreme şi există dubii serioase în ceea ce priveşte data de la care îşi produce efectele, cu serioase consecinţe juridice, argumente suficiente pentru a considera că există în cauză cazul bine justificat prevăzut de art. 14 din Legea nr. 554/2004.
De asemenea, instanţa de recurs apreciază că există în cauză şi cea de-a doua condiţie, respectiv prevenirea unei pagube iminente, aceasta trebuind să reprezinte un prejudiciu material, viitor şi previzibil sau perturbarea gravă a funcţionării unei autorităţi publice ori a unui serviciu public. In speţă, curtea constată că se poate vorbi atât de un prejudiciu material, viitor şi previzibil în sarcina reclamantului constând în pierderile salariale suferite ca urmare a încetării calităţii sale de consilicr judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, cât şi de o posibilă perturbare gravă a funcţionării acestei instituţii publice în ipoteza anulării cu caractcr irevocabil a ordinului atacat, în condiţiile în care se pune problema datei dc la care acest act îşi produce efectele.
Concluzionând, curtea apreciază că recurentul a făcut în cauză dovada existenţei cumulative a condiţiilor prevăzute de art. 14 şi art. 15 din Legea nr. 554/2004, astfel încât urmează a fi admis recursul cu consecinţa modificării în parte a sentinţei în sensul că se va admite cererea şi se va dispune suspendarea executării Ordinului Prefectului nr. 253 din 14.10.2009 emis de Prefectului judeţului M., până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a contestaţiei.
Se vor menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate în ceea ce priveşte cererea de intervenţie în interes propriu formulată de T.J., pentru aceleaşi considerente avute în vedere de instanţa de fond.
Notă: „Definiţia pagubei iminente conduce la concluzia că perturbarea previzibilă gravă a funcţionarii unei autorităţi publice sau a unui serviciu public, prevăzută în teza a ll-a a art. 2 lit. ş) din lege, poate fi invocată ca temei al unei cereri de suspendare, însă este necesar ca perturbarea (deranjamentul) începută sau în curs de a începe să fie atât de gravă, încât să ameninţe însăşi funcţionarea ca atare, în ansamblu, a autorităţii publice sau a unui serviciu public, şi nu simpla sa activitate”
