Câtă vreme nu s-a clarificat care este actul administrativ atacat, nu se poate pronunţa o soluţie de respingere ca tardivă a acţiunii, cu atât mai mult cu cât reclamantul, care cere stabilirea unui alt calificativ decât cel acordat, face referire la mai multe acte emise de instituţii diferite. După identificarea actelor administrative atacate sau a dreptului invocat, instanţa trebuie să pună în discuţie şi calitatea procesuală a pârâţilor în funcţie de actul emis şi contestat.
Prin sentinţa nr.622 din 12.12.2007 pronunţată în dosarul nr.708/102/2007 Tribunalul Mureş a admis excepţia privind tardivitatea introducerii acţiunii şi a respins acţiunea în administrativ formulată de reclamantul Sindicatul UNIREA TG-Mureş pentru membrul de sindicat N.Z. în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul cu Regim Închis Tg-Mureş.
Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut că reclamantului N.Z. s-a comunicat decizia comisiei de soluţionare a contestaţiei în data de 31.01.2007 iar acţiunea a fost înregistrată peste termenul de 15 zile prevăzut de art.6 alin.2 din Legea nr.554/2004.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs Sindicatul UNIREA Tg-Mureş, solicitând admiterea recursului şi rejudecarea cauzei
În cererea de recurs s-a menţionat că prima instanţă a reţinut că hotărârea comisiei de soluţionare a contestaţiei are natura unui act administrativ jurisdicţional ori, procedura de evaluare a activităţii profesionale a nu este o procedură bazată pe contradictorialitate pentru a se reţine că decizia are caracterul menţionat.
S-a arăta că după comunicarea deciziei Comisiei de soluţionare a contestaţiei prin adresa nr.U-69 din 08.01.2007, s-a adresat Ministerului Justiţiei – organul ierarhic superior, solicitând reevaluarea activităţii sale profesionale, conform art.7 alin.1 din Legea nr.554/2004. Acesta fiind nemulţumit de răspunsul primit din partea Ministerului Justiţiei, prin adresa nr.6008/75/P/2007, prin intermediul Sindicatului UNIREA Tg-Mureş, în data de 26.02.2007, a introdus acţiunea în instanţă, în termenul prevăzut la art.11 alin.1 din Legea nr.554/2004.
Analizând recursul formulat în cauză, prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor art.3041 C.pr.civ. instanţa a reţinut următoarele:
Potrivit art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004, “orice persoană care se considera vătămată într-un drept al sau ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public”
Este adevărat că acţiunea a fost formulată neclar şi nu s-a indicat exact care este actul administrativ atacat. Potrivit disp.art.129 C.pr.civ., judecătorul avea obligaţia de a clarifica obiectul cererii deduse judecăţii.
După cum prevăd disp.art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004 judecătorul trebuia să identifice actul administrativ atacat.
Câtă vreme nu s-a clarificat care este actul administrativ atacat, nu înţelegem cum putea prima instanţă să respingă acţiunea ca tardivă.
Astfel cum este formulată acţiunea, în sensul de a se stabili un alt calificativ decât cel acordat, se poate înţelege că reclamantul invocă un drept. Prima instanţă trebuie să clarifice dacă este vorba de un act administrativ atacat sau de un drept invocat de către reclamant.
În acţiunea reclamantului cât şi în recurs se face referire la mai multe acte emise de instituţii diferite, respectiv de Comisia de soluţionare a contestaţiei formulată de reclamant împotriva actului prin care i s-a acordat calificativul reclamantului pentru anul 2006, precum şi de către Ministerul Justiţiei (adresa nr.6008/75/P/2007).
După identificarea actului administrativ atacat sau a dreptului invocat, prima instanţă trebuie să pună în discuţie şi calitatea procesual pasivă a pârâţilor în funcţie de actul emis.
În consecinţă, în baza art.312 al.1, 2, 5 C.pr.civ. instanţa a admis recursul formulat în cauză, a casat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Mureş, urmând ca prima instanţă să pună în discuţia părţilor şi să clarifice toate aspectele menţionate mai sus.
