Prime acordate pentru sărbători. Funcţionari publici din aparatul propriu al consiliului local şi din serviciile aflate sub autoritatea acestui consiliu. Natură juridică. Condiţii de acordare


– Legea nr. 215/2001

Primele sunt drepturi de natură salarială, iar cu privire la sumele oferite cu titlu de cadouri pentru salariate ori cadouri pentru copiii salariaţilor menţionate la cap. „Măsuri de protecţie socială” nu s-a menţionat expres acordarea şi pe perioada suspendării raporturilor de serviciu.

(Secţia comercială şi de administrativ, sentinţa nr. 437/CA/2009,

nepublicată)

Prin acţiunea înregistrată reclamanta C.M.L. a solicitat obligarea Primăriei muri. Bistriţa reprezentată prin primar şi a Primarului mun. Bistriţa la plata primelor de Paşti pentru anii 2006, 2007, 2009, primelor de Crăciun pentru anii 2006 şi 2007, sumelor reprezentând cadouri oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 Martie pentru anii 2006, 2007 şi 2009 şi sumelor pentru cadourile oferite copiilor salariaţilor cu ocazia sărbătorilor de Paşti, a zilei de 1 Iunie şi a Crăciunului pentru perioada 2006-2007, 2009, cu menţionarea cuantumurilor corespunzătoare fiecărei pretenţii.

Examinând cu prioritate, conform art. 137 alin. 1 C. pr. civ., excepţia lipsei capacităţii procesuale a Primăriei mun. Bistriţa invocată de această pârâtă prin întâmpinare, tribunalul reţine că într-adevăr, potrivit art. 77 din Legea nr. 215/2001, primăria este o structură funcţională fără personalitate juridică a administraţiei publice locale şi deşi prin prisma legii contenciosului administrativ capacitatea procesuală nu este limitată în mod necesar la unităţile administrativ teritoriale [art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004], având în vedere disp. art. 21 alin. 1 şi 2 şi art. 62 din Legea nr. 215/2001 conform cărora unităţile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu, reprezentate în justiţie de primar, în cauză fiind vorba despre acordarea unor drepturi băneşti, în mod evident primăria nu poate avea capacitatea juridică de a sta în judecată, primarul fiind cel care trebuie să figureze ca pârât, în calitatea sa de reprezentant al unităţii administrativ teritoriale, astfel că excepţia va fi admisă cu consecinţa respingerii acţiunii formulată în contradictoriu cu această pârâtă, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin art. 1 din H.C.L nr. 152/27.10.2005 privind aprobarea Acordului colectiv privind raporturile de serviciu ale din aparatul propriu al Consiliului local al mun. Bistriţa şi din serviciile aflate sub autoritatea acestui consiliu, s-a aprobat acordul colectiv enunţat mai sus – anexa nr. 1, pe o durată de un an, aplicabil cu data de 1.01.2006, cu posibilitatea prelungirii până la încheierea unui nou acord colectiv privind raporturile de serviciu, dar nu mai mult de 12 luni.

Astfel, la cap. VII.3 „Măsuri de protecţie socială” art. 47 (6), (16) şi (17) s-a prevăzut că salariaţii beneficiază de primă pentru sărbătorile de Paşti şi de Crăciun, echivalentă cu salariul mediu brut pe economie comunicat de Comisia Naţională de Statistică pentru luna anterioară acordării primei, pentru fiecare sărbătoare în parte, iar instituţia va aloca fondurile necesare oferirii de cadouri în cuantum de 150 lei neimpozabili copiilor minori ai salariaţilor cu ocazia sărbătorii de Paşti, a zilei de 1 Iunie şi a Crăciunului, precum şi salariatelor cu ocazia zilei de 8 Martie.

Această hotărâre a fost modificată ulterior prin H.C.L. nr. 33/6.03.2006 fără a se aduce atingere reglementărilor mai sus arătate.

în dosarul nr. 445/CA/2006, Prefectul jud. Bistriţa-Năsăud a solicitat anularea în parte a H.C.L. nr. 152/2005 inclusiv sub aspectul dispoziţiilor art. 47 (6)-(10), (12), acţiunea fiind introdusă la data de 31.01.2006, fiind vizate şi dispoziţiile privind acordarea primelor de Paşti şi de Crăciun. Acţiunea a fost respinsă prin sentinţa civilă nr. 35/CA/2006 din 20.04.2006 (comunicată părţilor la datele de 5 şi 6 iunie 2006).

Cum potrivit art. 3 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 actul atacat era suspendat de drept, rezultă că reclamanta, în calitate de salariată a Primăriei Bistriţa, putea pretinde acordarea primei de Paşti aferentă anului 2006 în termenul de prescripţie de 3 ani prev. de art. 3 din Decretul nr. 167/1958, identic cu cel reglementat de art. 283 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 53/2003, calculat de la data încetării suspendării actului care stabilea un asemenea drept patrimonial (iunie 2006) ori acţiunea de faţă a fost înregistrată pe rolul instanţei la data de 21.05.2009, considerente pentru care excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de pârâtul Primarul mun. Bistriţa, prin întâmpinarea depusă şi completată, va fi respinsă ca neîntemeiată.

Referitor la excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune pentru sumele de 150 lei neimpozabili pentru oferirea de cadouri salariatelor cu ocazia zilei de 8 Martie 2006 şi pentru oferirea de cadouri copiilor minori ai salariaţilor cu ocazia sărbătorii de Paşti 2006 (23.04.2006), drepturi patrimoniale reglementate de art. 47 (16) şi (17) care nu au fost solicitate a fi anulate prin acţiunea promovată de prefect în dosarul mai sus amintit, tribunalul o apreciază întemeiată, cu consecinţa admiterii şi respingerii acţiunii sub acest aspect ca fiind prescrisă, termenul de 3 ani fiind împlinit la data de 8.03.2009, respectiv 23.04.2009, calculat fiind conform art. 101 alin. 3 C. pr. civ.

Tribunalul reţine că reclamanta C.M.L., funcţionar public în cadrul Primăriei mun. Bistriţa a beneficiat de concediul pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani, conform Dispoziţiei nr. 420/10.03.2006 a Primarul mun. Bistriţa începând cu data de 9.03.2006 – 24.01.2008, raportul de serviciu fiind suspendat la cerere, conform art. 95 lit. a) din Legea nr. 188/1999 (a se vedea răspunsul Biroului Resurse Umane şi Organizare nr. 76374/9.12.2008). Ulterior, ca urmare a naşterii şi celui de al doilea copil, prin Dispoziţia nr. 1610/2008 raportul de serviciu a fost din nou suspendat începând cu data de 1.01.2009, tot pentru a beneficia de concediul pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani.

începând cu anul 2008, acordul colectiv privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici din aparatul de specialitate al Primarului mun. Bistriţa din Serviciile Publice de interes local a fost aprobat prin HCL nr. 9/31.01.2008 modificat ulterior prin

H.C.L. nr. 130/31.07.2008, dar şi cu privire la H.C.L. nr. 9/2008 prefectul a solicitat prin acţiunea obiect al dosarului nr. 2082/112/2008 anularea în parte, inclusiv sub aspectul prevederilor referitoare la acordarea primelor de Paşti, Crăciun, oferirea de cadouri în cuantum de 150 lei neimpozabili copiilor minori ai salariaţilor cu ocazia sărbătorii de Paşti, a zilei de 1 Iunie şi Crăciunului, respectiv oferirii de cadouri în aceleaşi condiţii salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie – art. 27 alin. 4 şi art. 62 (13) şi (14), acţiunea înregistrată la data de 12.08.2008 fiind soluţionată irevocabil prin decizia nr. 2068/18.06.2009 a Curţii de Apel Cluj (soluţia primei instanţe de respingere a acţiunii rămânând irevocabilă prin respingerea ca tardivă a recursului).

Referitor la excepţia inadmisibilităţii invocate de pârât prin întâmpinare ca urmare a neîndeplinirii procedurii prealabile reglementate de art. 1 din Legea nr. 554/2004, tribunalul ţinând seama de faptul că introducerea acţiunii în anularea actului administrativ

invocat pentru justificarea pretenţiilor băneşti aferente anului 2009 a determinat suspendarea de drept a aplicabilităţii acestuia până în luna iunie 2009, va respinge această excepţie, pe de o parte întrucât parcurgerea unei asemenea proceduri nu era posibilă anterior a introducerii acţiunii – 21.05.2009, hotărârea de consiliul local neproducând efecte, iar pe de altă parte nici nu era obligatorie câtă vreme nu s-a solicitat reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ autorităţii publice emitente, în sensul art. 2 lit. j) din Legea nr. 554/2004.

Aşa fiind, sub aspectul pretenţiilor reclamantei cu privire la care instanţa nu a reţinut că ar fi operat prescripţia dreptului material la acţiune – primele de Paşti şi Crăciun aferente anilor 2006 şi 2007, cadourile oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie 2007 şi sumele oferite copiilor salariaţilor cu ocazia Crăciunului 2006, 2007 şi zilei de 1 iunie 2006, 2007, precum şi prima de Paşti 2009, sumele oferite copiilor salariaţilor pentru sărbătoarea de Paşti 2009, ziua de 1 iunie 2009 şi cadourile oferite salariatelor de 8 martie 2009, se constată că într-adevăr H.C.L. nr. 152/2005 şi 9/2008 reglementau în art. 47 (6), (16), (17), respectiv art. 27 (4) şi art. 62 (13), (14), drepturile pretinse pentru salariaţi şi copii acestora, însă pe durata suspendării raportului de serviciu, aşa cum prevede şi art. 49 alin. 2 şi 3 C. muncii, incident prin prisma prevederilor art. 72 alin. 1 şi 117 din Legea nr. 188/1999 (necontravenind legislaţiei specifice funcţionarilor publici) se suspendă plata drepturilor de natură salarială, alte drepturi putând exista cu condiţia de a fi prevăzute în legi speciale, contracte colective de muncă, contracte individuale de muncă ori regulamente interne, ceea ce nu este cazul în speţă. Primele sunt drepturi de natură salarială, iar cu privire la sumele oferite cu titlu de cadouri pentru salariate ori cadouri pentru copii salariaţilor menţionate la cap. „Măsuri de protecţie socială” nu s-a menţionat expres acordarea şi pe perioada suspendării raporturilor de serviciu.

a reclamantei prin acţiunea introductivă pornind de la starea de maternitate, faţă de ceilalţi salariaţi ai instituţiei, nu poate fi primită, câtă vreme nu există identitate de situaţie – ceilalţi salariaţi îşi desfăşoară activitatea neaflându-se în perioada de suspendare a raporturilor de serviciu, nefiind nesocotite nici prev. art. 11 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 130/1996 – clauzele contractelor colective de muncă producând efecte pentru toţi salariaţii din unitate, în cazul contractelor colective de muncă încheiate la acest nivel, cu condiţia ca persoana în cauză să nu se afle în situaţia suspendării raportului de serviciu, iar într-o asemenea situaţie drepturile băneşti pretinse pe această perioadă să fie anume reglementate.

Pentru aceste considerente, instanţa va respinge acţiunea precizată şi completată formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul Primarul mun. Bistriţa, ca nefondată (judecător Linul Diana Emiliana).