O.G. nr. 5/2001, art. 1, art. 8
Atunci când, analizând cererea în anulare, se admite că temeinicia pretenţiilor nu se poate dovedi decât prin administrarea de noi probe – expertiza contabilă, nu sunt îndeplinite cerinţele art. 1 din O.G. nr.5/2001, impunându-se anularea somaţiei de plată.
Trib. Vrancea, s. com. şi de cont. adm. şi fisc., sent. nr. 28 din 5 februarie 2009, în Jurindex
Prin sentinţa civilă nr. 374/13.11.2008, Tribunalul Vrancea a admis cererea pentru emiterea somaţiei de plată formulată de creditoarea SC D.E. SRL, în contradictoriu cu debitoarea SC T. SRL, reţinând faptul că debitoarea nu a contestat obligaţia de plată a sumei reprezentând penalităţi pentru neplata la termen a produselor livrate, iar creditoarea a dovedit că are asupra debitoarei o creanţă ce îndeplineşte cerinţele art. 1 din O.G. nr. 5/2001.
împotriva acestei hotărâri, debitoarea SC T. SRL a formulat cerere în anulare, solicitând anularea somaţiei, arătând că a avut închciate două contracte comerciale de livrare de vin, şi anume nr. 8/12.04.2006 pentru cantitatea de 5.600.000 1 vin şi nr. 20/17.05.2006 pentru cantitatea de 8.000.000 1 vin, din care a fost livrată numai cantitatea de 4.685.614,5 1. în aceste condiţii, factura nr. (…)/31.07.2007 se arată că a fost înregistrată din eroare, fiind ulterior stornată, refuzată la plată şi restituită furnizorului cu adresa nr. 898/04.03.2008, fiind modificat extrasul de cont din 04.02.2008. Conform debitoarei, pentru aflarea adevărului, se impunea efectuarea unei expertize contabile, care să stabilească livrările efectuate şi plăţile făcute, expertiză ce nu se poate efectua în procedura somaţiei de plată.
Legal citată, creditoarea SC D.E. SRL nu a formulat apărare în cauză.
Analizând motivele de cerere în anulare invocate, tribunalul a reţinut că debitoarea a depus la dosarul cauzei o serie de documente în dovedirea susţinerilor sale cu privire la existenţa a două contracte
de livrare vin, documente privind livrări efectuate de către SC D.E. SRL şi situaţii de facturi vin, extrase de cont şi ordine de plată a sumelor datorate pentru produsele primite, arătând că situaţia reală a livrărilor totale şi plăţilor aferente nu poate fi stabilită decât prin efectuarea unei expertize contabile.
Cum temeinicia pretenţiilor cu privire la penalităţile pretinse nu se poate dovedi decât prin administrarea de noi probe, care nu se poate face în cadrul procedurii somaţiei de plată, tribunalul constată că nu sunt îndeplinite cerinţele art. 1 din O.G. nr. 5/2001 cu privire la pretenţiile privind plata penalităţilor pentru neachitarca la termen a produselor livrate.
In baza prevederilor art. 8 din O.G. nr. 5/2001, cererea în anulare a fost admisă, iar ordonanţa dc plată – sentinţa civilă nr. 374/13.11.2008 a Tribunalului Vrancea, anulată.
