– Legea nr. 215/2001: art. 94 alin. (2), art. 101 alin. (2)
Vicepreşedinţii Consiliului Judeţean se aleg cu votul secret al majorităţii consilieriloi judeţeni în funcţie, fără ca legea să arate ce fel de şedinţă trebuie ţinută în acest scop. Ir consecinţă, relativ la felul şedinţei în care se ia o asemenea hotărâre, se aplică regulc dreptului comun, şedinţa fiind ordinară, de vreme ce, potrivit art. 94 alin. (2) din Legec nr. 215/2001, şedinţele extraordinare se întrunesc în ipotezele prevăzute expres de lege textul cu caracter de excepţie fiind susceptibil numai de o interpretare restrictivă.
(Decizia nr. 837/RC din 11 iunie 2010
Prin sentinţa nr. 634 din 30 martie 2010 Tribunalul Vâlcea a admis acţiune; formulată de petentul Prefectul Judeţului Vâlcea în contradictoriu cu intimatul Consiliu
Judeţean Vâlcea, a anulat H.C.J. Vâlcea nr. 167 din 2 decembrie 2009 şi a respins cererea de intervenţie în interesul Consiliului Judeţean Vâlcea, formulată de inter-venientul P.C.M., aşa cum a fost modificată.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut că la data de 2 decembrie 2009, în şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean Vâlcea, cu participarea celor 32 de consilieri în funcţie, a fost adoptată hotărârea nr. 167 prin care a fost ales în funcţia de vicepreşedinte P.C.M. Pentru a hotărî astfel, autoritatea deliberativă a reţinut că în urma propunerii a 11 consilieri judeţeni a fost eliberat din funcţia de vicepreşedinte consilierul judeţean B.R., prin hotărârea nr. 166 din 2 decembrie 2009 şi, ca atare, se impune alegerea unui nou vicepreşedinte, în raport de majoritatea formată în cadrul consiliului judeţean de către consilierii care îl compun.
S-a reţinut că solicitarea celor 11 consilieri judeţeni în vederea convocării şedinţei extraordinare a Consiliului Judeţean Vâlcea, având ca obiect demiterea vicepreşedintelui B.R. şi respectiv alegerea unui nou vicepreşedinte în locul acestuia, ca urmare a formării unei noi majorităţi, nu justifica o urgenţă pentru a se abandona procedura şedinţelor ordinare. Ca atare, consiliul judeţean se poate întruni în şedinţă extraordinară ori de câte ori este necesară adoptarea de măsuri imediate, pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităţilor şi a celorlalte cazuri excepţionale la care face referire legiuitorul. Convocarea unei şedinţe extraordinare a consiliului judeţean pentru alegea unui nou vicepreşedinte nu respectă cerinţele prevăzute de lege, întrucât nu era o măsură urgentă şi care urmărea adoptarea unor măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor calamităţi.
împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Consiliul Judeţean Vâlcea solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinţei şi respingerea cererii formulate, cu menţinerea H.C.J. Vâlcea nr. 167 din 2 decembrie 2009.
în motivare se arată că sentinţa nu reţine motive cu privire la faptul că hotărârea atacată nu putea fi adoptată deoarece postul de vicepreşedinte nu era vacant la momentul respectiv. Hotărârea Consiliului Judeţean Vâlcea nr. 166 din 2 decembrie 2009 privind demiterea vicepreşedintelui B.R. nu a fost desfiinţată irevocabil până la momentul formulării recursului.
Se critică sentinţa şi deoarece aceasta nu a ţinut seama de corecta aplicare a art. 94 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, şedinţa extraordinară desfăşurându-se cu respectarea prevederilor legale, la cererea unui număr de 11 consilieri. Şedinţa extraordinară se poate ţine ori de câte ori este necesar, la cererea preşedintelui sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor consiliului, respectiv la solicitarea prefectului, în cazuri excepţionale. Ca atare, în cauză fiind necesară adoptarea unei hotărâri pentru numirea vicepreşedintelui s-a întocmit proiectul de hotărâre privind alegerea vicepreşedintelui, situaţia fiind caracterizată prin urgenţă, iar convocarea fiind făcută de îndată.
Nu au fost nesocotite prevederile art. 44 din Legea nr. 215/2001, fiind posibilă întrunirea Consiliului Judeţean în şedinţă extraordinară ori de câte ori este necesar pentru luarea măsurilor care implică o anumită urgenţă şi nu suportă amânare pentru următoarea şedinţă ordinară.
Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor invocate, în raport de probatoriul administrat, Curtea a constatat că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
în succesiunea logică a motivelor de recurs expuse, se constată că cel de-al doilea motiv se impune a fi analizat cu prioritate. Astfel, postul de vicepreşedinte al
Consiliului Judeţean Vâlcea, ocupat prin hotărârea Consiliului Judeţean nr. 167 din 2 decembrie 2009, atacată în prezenta cauză, nu este vacant, deoarece prin sentinţa nr. 411 din 23 februarie 2010 a Tribunalului Vâlcea, irevocabilă prin decizia nr. 706/R/C din 21 mai 2010, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, a fost anulată hotărârea nr. 166 din 2 decembrie 2009 prin care a fost eliberat din funcţie vicepreşedintele Consiliului Judeţean. într-adevăr, cele două hotărâri ale Consiliului Judeţean au fost adoptate în aceeaşi zi, însă ele sunt interdependente, hotărârea nr. 167/2009 neputând fi menţinută pe fondul anulării hotărârii nr. 166/2009.
Pe cale de consecinţă, criticarea sentinţei sub acest aspect apare ca nefondată, prin hotărârile judecătoreşti sus-menţionate, statuându-se irevocabil că hotărârea de eliberare din funcţie a vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Vâlcea este nelegală.
Nici prima critică nu poate fi reţinută, în raport de prevederile art. 44 şi 94 din Legea nr. 215/2001. Procedura utilizată, respectiv alegerea vicepreşedintelui consiliulu într-o şedinţă extraordinară, fără întrunirea cerinţelor legale, atrage nulitatea hotărârii.
Potrivit art. 101 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, vicepreşedinţii se aleg cu votu secret al majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie, fără ca legea să arate ce fel de şedinţă trebuie ţinută în acest scop. în consecinţă, relativ la felul şedinţei în care se ia c asemenea hotărâre, se aplică regula dreptului comun, şedinţa fiind ordinară, de vreme ce, potrivit art. 94 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, şedinţele extraordinare se întrunesc în ipotezele prevăzute expres de lege, textul cu caracter de excepţie fiind susceptibi numai de o interpretare restrictivă.
Citirea textului prin înţelegerea a două ipoteze de ţinere a şedinţei extraordinare, îr funcţie de subiectele de sezină, nu este conformă textului. Nu se poate reţine c« şedinţele extraordinare se ţin la cererea preşedintelui sau a cel puţin unei treimi dir numărul membrilor consiliului, ori de câte ori este necesar, respectiv la solicitare: prefectului, adresată preşedintelui consiliului judeţean, în cazuri excepţionale, adie; numai sesizarea din partea prefectului se supune ipotezelor tezei a doua a textului („îi cazuri excepţionale care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiile sau epizootiilor, precum şi pentru apărarea ordinii şi liniştii publice’’). Cazurili excepţionale sunt reglementate pentru ambele categorii de sezină în privinţa ţiner şedinţei extraordinare, astfel că indiferent care dintre aceste subiecte solicită ţinere unei atare şedinţă, este necesară încadrarea în ipotezele textului.
Enumerarea situaţiilor excepţionale, care necesită măsuri urgente (imediate), est limitativă, nici o altă situaţie nu se va încadra în text. Prin urmare, alegere vicepreşedintelui Consiliului judeţean nu se poate decide într-o şedinţă extraordinar dacă nu se circumscrie situaţiilor necesare pentru prevenirea, limitarea sau înlăturare urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum ¡ pentru apărarea ordinii şi liniştii publice.
Or, în cazul de faţă, pe lângă faptul că postul nu este vacant, lipseşte orie argumentare care întemeiază ţinerea şedinţei sau luarea măsurii (raport d specialitate).
Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. pr. civ., Curtea respins recursul ca nefondat.
