Raport de inspecţie fiscală. Natură juridică


în perioada 24 ianuarie 2008-31 ianuarie 2008 pârâta a efectuat o inspecţie pe platforma deţinută de reclamantă, finalizată cu întocmirea Raportului de inspecţie nr. 37 din 31 ianuarie 2001 prin care s-a reţinut între altele că reclamanta nu a îndeplinit, deşi termenul stabilit se împlinise, toate măsurile dispuse prin Raportul de inspecţie nr. 20 din 7 august 2007.

Aceasta a stabilit prin raportul de inspecţie alte termene pentru îndeplinirea de către reclamantă a măsurilor încă nerealizate şi a întocmit procesul-verbal de constatare şi sancţionare seria (…) nr.(.„) din 31 ianuarie 2008 prin care a aplicat reclamantei o amendă contravenţională în sumă de 100.000 lei.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din aceeaşi lege se defineşte actul administrativ ca fiind „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, in regim de putere publică, in vederea organizării exercitării legii sau a executării in concret a legii şi contractele încheiate de autorităţile publice… supuse competenţei instanţei de administrativ”.

Or, raportul de inspecţie nr. 37 din 31 ianuarie 2008 nu are caracterul unui act administrativ aşa cum este definit de lege.

Raportul de inspecţie, potrivit art. 4 pct. 14 din anexa 3 din H.G. nr. 1224/2007 pentru organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu este definit ca fiind net tehnico-juridic elaborat de către comisarul de mediu sau echipa de comisari in urma unei inspecţii in teren, in care sunt consemnate toate informaţiile relevante obţinute ca urmare a controlului, inclusiv măsurile ce se impun a fi realizate in cazul constatării unei neconformități.

C.A. Alba lulia, s. cont. adm. şi fisc., decizia nr. 1190/R/CA din 4 octombrie 2008

Notă: Soluţia este în mod evident greşită: raportul de inspecţie din speţă este un act administrativ veritabil. Două argumente pot ti aduse în sprijinul acestei susţineri:

a) cel legal. Astfel, acest raport este, potrivit art. 4 lit. 14 din anexa 3 la H.G. nr. 1224/2007 un „act tehnico-juridic” (deci este act juridic, producător de efecte juridice), care cuprinde, printre altele, „măsurile ce se impun a fi realizate (…)” Altfel spus, aceste rapoarte stabilesc obligaţii (deci efecte juridice) în sarcina persoanelor juridice supuse inspecţiei;

b) cel concret, raportat la situaţia de fapt din speţă. Astfel, prin raportul de mai sus, s-au stabilit, printre altele, şi noi termene în care anumite obligaţii trebuiau îndeplinite, cu consecinţa sancţionării, în caz contrar. Or, în această ipoteză, este evident caracterul de act administrativ al raportului de inspecţie din speţă.