Angajarea răspunderii civile a reclamantului, în calitatea sa de funcţionar public, se pune în legătură cu un prejudiciu în sumă de 160.442.591 ROL crcat urmare rămânerii definitive şi irevocabile a două hotărâri judecătoreşti (sentinţa civilă nr. 145/F din 31 iulie 2001 a Curţii de Apel Braşov, Secţia comercială şi de administrativ, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 3670 din 28 noiembrie 2002 a Curţii Supreme de Justiţie, Secţia de contencios administrativ, respectiv sentinţa civilă nr. 147/F din 31 iulie 2001 a Curţii de Apel Braşov, Secţia comercială şi de contencios administrativ, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 3082 din 18 octombrie 2002 a Curţii Supreme de Justiţie, Secţia de contencios administrativ) în dosarele care au avut ca obiect acţiunile promovate de numiţii M.L. şi C.I.O: privind anularea dispoziţiilor de desfacere a contractelor de muncă şi prin care s-a dispus, pe lângă anularea dispoziţiilor atacate, reintegrarea reclamanţilor pe posturile avute anterior şi obligarea I.P.M. Covasna la plata unor despăgubiri începând cu data desfacerii contractului de muncă şi până la reintegrare precum şi la cheltuieli de judecată.
Potrivit dispoziţiilor art. 73 alin. (1) din actul normativ precizat, repararea pagubelor aduse autorităţii sau instanţei publicc în situaţiile prevăzute de art. 72 lit. a) şi b) se dispune prin emiterea de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publicc a unui ordin sau a unei dispoziţii de imputare. în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau. după caz, prin asumarea unui ordin de plată, iar în situaţia prevăzută la lit. c) a aceluiaşi articol, pe baza hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile.
In cauză, de punerea în a cclor două hotărâri judecătoreşti sus menţionate precum şi de achitarea efectivă a sumei de 160.442.591 ROL antecesorul intimatei, respectiv M.A.P.M. a luat cunoştinţă urmare adresei nr. 1341 din 25 aprilie 2003 a I.P.M. Covasna, înregistrată sub nr. 25554/PM din 25 martie 2003, iar emiterea ordinului de imputare a avut loc la 12 aprilie 2005, cu nercspectarca termenului de 30 de zile de la constatarea pagubei prevăzut de art. 73 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.
In aceste condiţii, s-a reţinut că în mod greşit prima instanţă a considerat că organul emitent a luat efectiv la cunoştinţă de producerea pagubei la 17 martie 2005 şi că ordinul atacat a fost emis în termenul legal, şi s-a dispus. Iară a se mai examina celelalte motive de rccurs ale reclamantului, admiterea recursului formulat de reclamantul O.E. şi modificarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii acţiunii, cu consecinţa anulării Ordinului nr. 306 din 12 aprilie 2005 al M.M.Ci.A şi a obligării intimatului la plata în favoarea reclamantului a sumei de 1510 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
I.C.C.J., s. cont. adm. şi fisc., deciziei nr. 1942 din 25 mai 2000, în Jurisprudenţă s. cont. adm. şi fisc. 2006, sem. I, p. 307
