Respingerea cererii de suspendare formulate fără invocarea unui prejudiciu iminent şi a unei cauze ce ar putea provoca vreun prejudiciu


Reclamantul a contestat suma stabilită cu titlu de obligaţie de plată, însă acesta nu este un motiv suficient pentru a se dispune suspendarea. Dacă am accepta acest motiv invocat de reclamant, ar însemna că s-ar suspenda executarea tuturor actelor administrative prin simpla contestare a sumelor.

Scopul urmărit de legiuitor a fost însă acela de a limita suspendarea executării actelor administrative numai la situaţiile expres reglementate în art. 14-15 din lege.

C.A. Târgu Mureş, secţia comercială, de administrativ şi fiscal, decizia nr. 251/R/23.02.2010

Prin sentinţa nr. 776 din 02.12.2009, pronunţată în dosarul nr. (…), Tribunalul Mureş a respins cererea de suspendare a executării deciziei de stabilire a diferenţelor de taxă de poluare pentru autovehicule nr. 27094/ 2009 emisă de D.G.F.P. M.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că cererea este neîntemeiată, deoarece obligaţia de plată a fost stabilită în baza unui text de lege din legislaţia internă şi că stabilirea conformităţii actului normativ intern cu normele dreptului comunitar, respectiv stabilirea caracterului de taxă cu efect echivalent unei taxe vamale este un aspect care urmează a fi analizat pe fondul cauzei şi nu în cadrul acestei proceduri de suspendare a executării actului administrativ.

In ce priveşte paguba iminentă, s-a arătat că reclamantul nu a oferit niciun fel de date şi dovezi referitoare la patrimoniul şi la veniturile sale pentru a se putea aprecia ce efect ar avea executarea sumei asupra acestuia.

împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinţei atacate şi admiterea cererii dc suspendare.

In motivarea recursului, s-a arătat că reclamantul a făcut dovada îndeplinirii cerinţelor impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Analizând cererea de recurs prin prisma motivelor invocate şi a dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ., instanţa reţine următoarele:

Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la 23.10.2009, reclamantul P.E.M. a atacat decizia nr. (…)/2009.

Prin decizia de stabilire a diferenţelor de taxă pe poluare pentru autovehicule nr. (…)/l 1.09.2009, pârâta Administraţia Finanţelor Publice Târgu Mureş a stabilit în sarcina reclamantului diferenţa de taxă de poluare pentru autovehicule în sumă de 3.422 lei.

Potrivit dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004 „In cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ

unilateral până la pronunţarea instanţei de fond. In cazul în care persoana vătămată nu introduce acţiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept şi fară nicio formalitate”.

In aceste condiţii este necesar să verificăm dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, pentru a se putea dispune suspendarea executării actelor administrative atacate.

Condiţiile prevăzute de legiuitor sunt existenţa unor cazuri bine justificate şi posibilitatea producerii unei pagube iminente.

In cererea de suspendare formulată de reclamant nu se invocă niciun prejudiciu iminent şi nicio cauză ce ar putea provoca vreun prejudiciu.

Singurul aspect invocat în cerere este acela că reclamantul a contestat suma stabilită cu titlu de obligaţie de plată, însa acesta nu este un motiv suficient pentru a se dispune suspendarea. Dacă am accepta acest motiv invocat de reclamant, ar însemna că s-ar suspenda executarea tuturor actelor administrative prin simpla contestare a sumelor.

Scopul urmărit de legiuitor a fost însă acela de a limita suspendarea executării actelor administrative numai la situaţiile expres regie-

mentate în art. 14-15 din lege. In cauză nu sunt îndeplinite condiţiile stabilite de legiuitor.

In recurs nu s-au combătut argumentele primei instanţe pentru respingerea cererii.

In consecinţă, în baza art. 312 C. proc. civ., instanţa a respins recursul ca nefondat.