Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, „Dacă în urma admiterii acţiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative, executarea hotărârii definitive şi irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii”.
Conform prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, „În cazul în care termenul nu este respectat, se aplică conducătorului autorităţii publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere”.
Secţia de administrativ, Decizia nr. 1782 din 10 aprilie 2012
Prin sentința civilă nr. 1106/05.05.2011 pronunțată de Tribunalul Covasna, s-a respins cererea în contencios administrativ formulată de reclamantul R.A. în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului S.G., având ca obiect amendarea conducătorului autorității publice și despăgubiri.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 385/R/07.05.2010 a Curții de Apel Brașov, în urma admiterii recursului declarat de reclamant împotriva sentinței civile nr. 200/04.03.2010 a acestei instanțe, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul R.A. în contradictoriu cu Municipiul S.G. prin primar și în consecință Primarul municipiului S.G. a fost obligat să soluționeze reclamantului petiția înregistrată sub nr. 26467/29.06.2009. De asemenea, pârâtul a fost obligat să plătească reclamantului suma de 3.000 lei cu titlu de daune morale.
Dispozițiile deciziei Curții de Apel Brașov arătate au fost puse în executare.
Astfel, la data de 7.07.2010 i s-a achitat reclamantului 3.000 lei în contul deschis la C.E.C.
Prin Hotărârea nr. 1/2010 pronunțată la 19.08.2010 de Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, s-a dispus soluționarea cu prioritate a cererilor depuse în baza Legii nr. 18/1991, Legii nr. 169/1997, Legii nr. 1/2000 a fondului funciar și suspendarea rezolvării solicitărilor de constituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri, în temeiul unor legi speciale.
Această hotărâre este în vigoare și își produce efectele în continuare.
Printre alte petiții a căror soluționare a fost suspendată prin hotărârea arătată se regăsește și petiția nr. 26467/29.06.2006 la care reclamantul face referire în cererea sa.
Prin urmare, pârâtul de față (în speță, primarul municipiului S.G.) nu are vreo culpă relativ la soluționarea petiției nr. 26467/29.06.2009 în maniera mai sus prezentată.
Prin hotărârea Curții de Apel Brașov, reclamantului i s-au acordat daune morale de 3.000 lei pentru refuzul autorității de a-i soluționa petiția la care acesta face referire în prezenta cerere.
Față de cele ce preced, solicitările reclamantului prin prezenta acțiune nu sunt justificate, drept care, acțiunea de față a fost respinsă ca neîntemeiată. Apreciind ca nefiind întrunite cerințele prevăzute de art. 1 și art. 8 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, s-a respins acțiunea.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul R.A. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
în dezvoltarea motivelor de recurs arată că invocă excepția de nelegalitate a hotărârii nr. 1/23.08.2010 și expune considerentele pentru care o consideră neconformă cu legea. Pe fond arată că autoritatea administrativă a stat patru luni în pasivitate fără să execute hotărârea judecătorească, deci se impune a fi sancționată.
Prin încheierea ședinței publice din 28.06.2011 a fost sesizată instanța de contencios administrativ competentă cu excepția de nelegalitate invocată în conformitate cu dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004.
Prin sentința civilă nr. 2505/17.11.2011 Tribunalul Covasna a respins excepția. Decizia nr. 679/R/16.02.2012 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, Secția de contencios administrativ și fiscal, a menținut soluția prin respingerea recursului declarat de către reclamantul R. S-a arătat că obiectul excepției de nelegalitate pe care recurentul R.A. a invocat-o cu ocazia soluționării recursului declarat de acesta împotriva sentinței civile nr. 1106/05.05.2011 a Tribunalului Covasna, îl constituie o hotărâre a Municipiului S.G. – Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, care a fost anulată prin sentința civilă nr. 982/22.04.2011 rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 1707/R/2011 a Curții de Apel Brașov, Secția contencios administrativ și fiscal.
Pe calea excepției de nelegalitate poate fi cercetată conformitatea cu reglementările cu forță juridică superioară numai a unui act administrativ apt să producă efectele juridice de sine stătătoare.
Ca urmare, în măsura în care hotărârea atacată cu excepția de nelegalitate nu-și mai poate produce efectele urmare a anulării ei de către instanța de judecată, nu poate forma obiectul unei excepții de nelegalitate.
în aceste condiții, excepția de nelegalitate invocată de reclamantul R.A. nu are obiect.
După soluționarea irevocabilă a excepției de nelegalitate invocată s-a repus cauza pe rol și s-a rămas în pronunțare asupra recursului declarat.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința civilă nr. 1106/5.05.2011 raportat la motivele de recurs invocate, Curtea constată că recursul reclamantului este parțial fondat.
Prin decizia nr. 385/R/07.05.2010 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, Secția de contencios administrativ și fiscal, a fost obligat Primarul municipiului S.G. să soluționeze reclamantului R.A. petiția înregistrată sub nr. 26467/29.06.2009 și să-i plătească suma de 3.000 lei cu titlu de daune morale.
Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, „Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii”.
Deci hotărârea irevocabilă menționată anterior trebuia să fie executată cel mai târziu în data de 6 iunie 2010.
Reclamantului i s-a achitat suma de 3.000 lei stabilită ca daune morale în 7.07.2010 și s-a emis Hotărârea nr. 1/2010 în data de 19.08.2010 prin care s-a dispus suspendarea rezolvării solicitărilor de constituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor în temeiul unor legi speciale, cererea reclamantului încadrându-se în această categorie.
Ulterior prin hotărâre judecătorească actul administrativ menționat anterior a fost anulat.
în data de 3.04.2012 s-a depus la dosar Hotărârea nr. 1/30.03.2012 emisă de Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor S.G. prin care s-a soluționat și cererea reclamantului R.A. de stabilire a dreptului de proprietate asupra unui hectar teren în baza Legii nr. 341/2001, în sensul respingerii acesteia.
Prin acțiunea – obiect al dosarului de față reclamantul R. a solicitat amendarea Primarului municipiului S.G. pentru neexecutarea hotărârii judecătorești, decizia nr. 385/R/07.05.2010 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, Secția de contencios administrativ și fiscal, și despăgubiri de 80.000 lei. Nu a motivat în niciun fel cuantumul despăgubirilor cerute și nici nu a precizat tipul acestora – materiale sau morale.
Conform prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, „în cazul în care termenul nu este respectat, se aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere”.
Pârâtul nu și-a îndeplinit în termen obligațiile stabilite, a plătit daunele morale în 7.07.2010, întârziind executarea pe perioada 7.06.2010 (ultima zi de era 6.06.2010) – 6.07.2010 (la această dată s-a început executarea prin plata daunelor morale și trimiterea petiției reclamantului la comisie).
Pentru această întârziere se vor aplica dispozițiile legale anterior citate.
în privința despăgubirilor, Curtea reține că reclamantul nu a arătat în ce constau acestea și nici nu a produs probe din care să rezulte existența unui prejudiciu și cuantumul acestuia. Dacă se va dovedi că hotărârea de respingere a cererii sale de atribuire teren este nelegală, doar atunci se pot cuantifica pierderile suferite de reclamant inclusiv prin emiterea actului administrativ cu întârziere.
Solicitările recurentului reclamant de atribuire teren nu pot fi soluționate în acest cadru procesual. Prin decizia nr. 385/R/07.05.2010 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, Secția de contencios administrativ și fiscal, a fost obligat Primarul municipiului S.G. să soluționeze reclamantului R.A. petiția înregistrată sub nr. 26467/29.06.2009 și să-i plătească suma de 3.000 lei cu titlu de daune morale, iar reclamantul în acest dosar a cerut aplicarea de sancțiuni pentru nerespectarea acestei hotărâri.
Pentru toate considerentele arătate, Curtea, în baza art. 312 alin. (1) și (2) C.proc.civ., raportat la art. 304 pct. 9 și 3041 C.proc.civ., a admis recursul reclamantului și a modificat în parte sentința recurată în sensul că a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul R.A. în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului S.G. și în consecință a aplicat pârâtului o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere pe perioada 7.06.2010 – 6.07.2010 și a respins restul pretențiilor reclamantului.
