Toate atributele care caracterizează societatea civilă de avocaţi sunt specifice persoanei juridice. Este de neconceput de altfel ca aceasta să se bucure doar de drepturile persoanei juridice, să fie afectată doar de unele dintre obligaţiile persoanei juridice.
De altfel, această interpretare este susţinută de reglementarea expresă a art. 188 Nou Cod civil, prin care s-a stabilit că sunt persoane juridice entităţile prevăzute de lege, precum şi orice alte organizaţii legal înfiinţate care, deşi nu sunt declarate de lege persoane juridice, îndeplinesc toate condiţiile prevăzute la art. 187 din acelaşi act normativ, respectiv are o organizare de sine stătătoare şi un patrimoniu propriu, afectat realizării unui anumit scop licit şi moral, în acord cu interesul general.
Această reglementare a complinit, practic, vidul legislativ existent la un anumit moment în ceea ce priveşte entităţi precum societatea civilă, care, până la momentul intrării în vigoare a noii legi, au fost supuse diferitelor interpretări mai mult sau mai puţin restrictive în ceea ce priveşte natura lor juridică.
Dosar nr.
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECŢIA MIXTĂ DE ADMINISTRATIV ŞI FISCAL, DE
CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr.
Şedinţa publică din Completul compus din: PREŞEDINTE : JUDECĂTOR: JUDECĂTOR:
GREFIER:
Pe rol fiind soluţionarea recursului declarat în cauză de către recurentul”, în contradictoriu cu intimatul MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA – DIRECŢIA POLIŢIA COMUNITARĂ CLUJ-NAPOCA, împotriva sentinţei civile nr. în dosarul cu nr. /2010 al Judecătoriei Cluj-Napoca, având ca obiect plângere împotriva procesului verbal de contravenţie.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanţa constată că este legal
investită cu soluţionarea cauzei, recursul a fost formulat în termen, motivat şi comunicat cu intimatul.
De asemenea instanţa constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă astfel încât, nemaifiind cereri ori excepţii de formulat declară închisă faza de cercetare judecătorească şi reţine cauza în pronunţare pe baza actelor de la dosar.
T R I B U N A L U L
Deliberând asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă pronunţată în dosar nr. /2010 al Judecătoriei Cluj-Napoca s-a respins plângerea contravenţională formulată de petenta în contradictoriu cu intimatul Municipiul Cluj Napoca-Direcţia Poliţia Comunitară privind anularea procesului verbal nr. din data de, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că prin procesul verbal nr. încheiat la data de petenta a fost sancţionat cu amendă contravenţională în cuantum de 300 lei pentru săvârşirea contravenţiei prevăzută şi sancţionată de art. 10 lit. a din H.C.L. nr. 26/2010, reţinându- se în sarcina acesteia că la data de 14.06.2010, ora10:55 , a staţionat cu autovehiculul cu nr. de înmatriculare pe domeniul public al municipiului Cluj Napoca, amenajat ca parcare cu plată, fără să aibă tichet sau abonament de parcare valabil . Procesul verbal de contraventie a fost incheiat in lipsa petentei, fapt neconfirmat prin semnătura vreunui martor.
Verificând legalitatea procesului verbal de contravenţie atacat, în raport de aspectele formale, instanţa de fond a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea cerinţelor impuse de art.17 din OG nr.2/2001 fiind corect completat sub aspectul numelui, prenumelui şi calitatea agentului constatator, denumirea persoanei sanctionate, sediul si datele de identificare ale acesteia ( CUI), a faptei săvârşite şi data comiterii ei, precum şi a semnăturii agentului constatator. In ceea ce priveste apararea petentei privind neaducerea la cunostiinta a dreptului de a face obiectiuni la procesul veral de contraventie, asa cum prevede art.16 alin.7 din OG nr.2/2001, instanta retine ca, procesul verbal de contraventie a fost incheiat in lipsa petentei, astfel incit agentul constatator nu a avut posibilitatea de a-i aduce acesteia la cunostiinta dreptul de a formula obiectiuni. Referitor la motivul de nelegalitate invocat de petentă privind obligatia agentului constatator de a incheia actul in prezenta unui martor, instanta retine ca, nerespectarea prevederilor art.19 din OG nr.2/2001 de catre agentul constatator nu duce automat la anularea procesului verbal de contraventie, atita vreme cit petentul nu face dovada unei vătămări care nu poate fi inlăturată decât prin anularea actului. Or, nerespectarea de către agentul constatator a dispoziţiilor art.16 şi art.19 din OG nr.2/2001 nu este de natură să atragă vătămare petentei, deoarece aceasta a putut şi a exercitat efectiv calea de atac a plângerii contravenţionale impotriva actului de sancţionare, in cadrul careia s-a exercitat un control independent şi imparţial asupra aspectelor de legalitate ţi temeinicie ale procesului verbal. În ceea ce priveşte nelegalitatea procesului verbal de contravenţie raportat la împrejurarea că petenta nu este persoană juridică şi astfel nu poate fi subiect activ al contravenţiei reţinută în sarcina sa, instanţa reţine că, potrivit art.26 din Legea nr.31/1954, sunt persoane juridice orice organizaţii care au „ organizare de sine stătătoare şi un patrimoniu propriu afectat realizării unui anumit scop”, după opinia instanţei petenta intrând în această categorie.
Astfel, prin plângerea contravenţională petenta nu contestă faptul că autoturismul cu nr.de înmatriculare este proprietatea, astfel încât aceasta are patrimoniu propriu fiind destinat realizării obiectului său de activitate.În consecinţă instanţa de fond a apreciat că petenta are calitatea de subiect activ al contravenţei prevăzute de art.10 lit.a din HCL nr.26/2010.
Din punct de vedere al temeiniciei procesului verbal instanţa de fond a reţinut că, potrivit art.10 lit.a din HCL nr.26/2010 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 200 la 400 lei, staţionarea fără tichet sau abonament de parcare valabil. Totodată, a reţinut că, deşi OG nr.2/2001 nu cuprinde prevederi exprese cu privire la forţa probantă a procesului verbal, din economia textului art.34 si din imprejurarea că agentul constatator a perceput „ ex propriis sensibus” faptele consemnate in procesul verbal contestat, fiind indeplinite exigenţele impuse de principiul nemijlocirii in constararea faptei contravenţionale, rezultă că procesul verbal de contravenţie face dovada deplină a situaţiei de fapt şi a incadrării în drept pâna la proba contrară , sarcina probei revenind in acest caz, potrivit art.1169 Cod civil,petentei. In cauza de faţă instanţa a constatat că nu s-a făcut o asemenea dovadă prin care să fie combătută prezumţia relativă de temeinicie de care beneficiază procesul verbal contestat. În acest sens instanţa reţine că petenta nu a propus probe din care să rezulte că la data constatării contravenţiei autoturismul proprietatea acesteia nu staţiona pe domeniul public fără a deţine tichet sau abonament de parcare valabil. În acest sens instanţa a reţinut că prin plângerea sa petenta nu contestă faptul că este proprietarul autoturismului cu nr.de înmatriculare, ci contestă doar că procesul verbal de contravenţie a fost întocmit cu nerespecatrea prevederilor art.16 şi art.19 din OG nr.2/2001, şi că nu are calitatea de subiect activ al contravenţiei constatate prin procesul verbal contestat. Faţă de considerentele expuse şi având totodată în vedere şi împrejurarea că în speţă nu se poate reţine existenţa vreunei cauze de nulitate absolută a procesului verbal contestat, instanţa de fond a reţinut că forţa probantă a acestuia nu a fost răsturnată, el bucurându-se în continuare de prezumţia de legalitate şi temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Împotriva acestei sentinţe în termen legal a declarat recurs petenta”, solicitând modificarea sentinţei, admiterea plângerii şi anularea procesului- verbal de contravenţie.
În motivare, recurenta a criticat sentinţa civilă susmenţionată, susţinând în esenţă că instanţa de fond a interpretat eronat prevederile Legii 51/1991, întrucât cabinetul de avocat nu are personalitate juridică, ceea ce ar fi făcut de prisos analizarea altor motive de nulitate a procesului-verbal contestat. A susţinut că prin Legea nr. 51/1995, doar societăţii profesionale cu răspundere limitată îi este recunoscută personalitatea juridică, şi deşi şi societatea civilă de avocaţi poate dobândi unele drepturi şi obligaţii de natură fiscală, şi poate avea anumite bunuri în patrimoniu, din legea specială nu rezultă că acesta are personalitate juridică, motiv pentru care nu poate fi subiect activ al contravenţiei. De asemenea, a susţinut că fiind o persoană morală, societatea civilă de avocaţi nu putea săvârşi în mod obiectiv contravenţia reţinută în sarcina sa. Recurenta a invocat, de asemenea, practica neunitară a Judecătoriei Cluj-Napoca, arătând că în aceeaşi zi un alt complet de judecată a admis plângerea contravenţională.
În drept, OG 2/2001, Decretul 31/1954, Legea 51/1995. Deşi legal citat, intimatul nu a formulat întâmpinare.
Analizând actele şi lucrările cauzei prin prisma criticilor recurentei, Tribunalul constată că recursul este nefondat şi îl va respinge pentru următoarele considerente:
Procesul verbal nr. încheiat la data de), petenta a fost sancţionat cu amendă contravenţională în cuantum de 300 lei pentru săvârşirea contravenţiei prevăzută şi sancţionată de art. 10 lit. a din H.C.L. nr.
26/2010, reţinându-se în sarcina acesteia că la data de 14.06.2010, ora10:55 , a staţionat cu autovehiculul cu nr. de înmatriculare pe domeniul
public al municipiului Cluj-Napoca, str. amenajat ca parcare cu plată, fără să aibă tichet sau abonament de parcare valabil . Procesul verbal de contravenţie a fost încheiat in lipsa petentei, fapt neconfirmat prin semnătura vreunui martor.
Cu privire la motivul de nulitate invocat de recurentă constând din
lipsa menţionării unui martor în cuprinsul procesului-verbal de contravenţie, tribunalul constată că în mod legal a concluzionat instanţa de fond că nerespectarea prevederilor art.19 din OG nr.2/2001 de către agentul constatator nu duce automat la anularea procesului verbal de contravenţie, atât timp cât petenta nu face dovada unei vătămări care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului. Într-adevăr, nerespectarea de către agentul constatator a dispoziţiilor art.16 şi art.19 din OG nr.2/2001 nu este de natură a cauza o vătămare petentei, deoarece aceasta a putut şi a exercitat efectiv calea de atac a plângerii contravenţionale împotriva actului de sancţionare, in cadrul căreia s-a exercitat un control independent şi imparţial asupra aspectelor de legalitate ţi temeinicie ale procesului verbal.
Tribunalul nu poate achiesa la motivele invocate de recurentă cu privire la faptul că, din pricina statutului său special conferit de Legea
51/1995, societatea civilă de avocaţi nu poate fi asimilată persoanei juridice şi prin urmare nu poate avea calitatea de subiect de drept contravenţional.
Astfel, întemeiat s-a reţinut de către instanţa de fond că deşi societatea civilă de avocaţi de avocat nu este reglementat de lege în mod expres ca fiind persoană juridică, acesta este totuşi o entitate care are un patrimoniu propriu, distinct de cel al persoanei fizice, iar patrimoniul său este afectat unui scop patrimonial. De asemenea, tribunalul reţine că aceasta este subiect de drept fiscal, plătind taxe şi impozite.
Mai reţine tribunalul că toate atributele care caracterizează societatea civilă de avocaţi sunt specifice persoanei juridice. Este de neconceput de
altfel ca aceasta să se bucure doar de drepturile persoanei juridice, să fie afectată doar de unele dintre obligaţiile persoanei juridice.
De altfel, această interpretare este susţinută de reglementarea expresă a art. 188 Nou Cod civil, prin care s-a stabilit că sunt persoane juridice entităţile prevăzute de lege, precum şi orice alte organizaţii legal înfiinţate care, deşi nu sunt declarate de lege persoane juridice, îndeplinesc toate condiţiile prevăzute la art. 187 din acelaşi act normativ, respectiv are o organizare de sine stătătoare şi un patrimoniu propriu, afectat realizării unui anumit scop licit şi moral, în acord cu interesul general.
Această reglementare a complinit, practic, vidul legislativ existent la un anumit moment în ceea ce priveşte entităţi precum societatea civilă, care, până la momentul intrării în vigoare a noii legi, au fost supuse diferitelor interpretări mai mult sau mai puţin restrictive în ceea ce priveşte natura lor juridică. Mai mult, noul act normativ a confirmat interpretările extensive anterioare, care au lărgit sfera noţiunii de persoană juridică, întemeindu-se pe caracterele pe care le prezentau diferite entităţi.
Aşadar, tribunalul reţine că şi societatea civilă de avocaţi poate avea
calitatea de subiect de drept contravenţional.
Deşi este de dorit existenţa unei practici unitare în ceea ce priveşte soluţiile pronunţate în cauze similare sub aspectul problemei de drept
dezlegate, practica neunitară nu poate fi reţinută ca un motiv de nelegalitate a hotărârii.
Totodată, examinând criticile recurentei prin prisma probelor administrate în faţa primei instanţe, nu poate fi reţinut vreun motiv de nulitate sau netemeinicie a procesului-verbal de contravenţie care să conducă la admiterea plângerii.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 312 C.proc.civ., tribunalul va respinge recursul formulat de recurena împotriva sentinţei
civile nr. pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. /2010, pe care o va menţine în totul.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurena împotriva sentinţei civile nr. pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr. /2010, pe care o menţine în totul.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică de la
PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
