Din moment ce documentul s-a aflat pe pagina Consiliului Judeţean, este evident că instituţia deţine mijloace de comunicare electronică, nefiind necesară o altă dovadă în acest sens, iar postarea documentului pe site-ul oficial al Consiliului Judeţean înseamnă că este un document oficial ce are legătură cu instituţia publică şi prin urmare poate fi şi comunicat în format electronic, în integrală în limba română.
Secţia comercială, de administrativ şi fiscal, Decizia nr. 1426 din 21 iulie 2011
Prin Sentința nr. 304/09.02.2011, Tribunalul Harghita a respins acțiunea formulată de reclamantul T.D., împotriva pârâtului Președintele Consiliului Județean Harghita.
în considerentele hotărârii atacate, prime instanță a reținut următoarele:
Excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile s-a respins prin încheierea din 26 ianuarie 2011. Tot atunci Tribunalul a analizat excepția tardivității acțiunii raportat la prima cerere adresată pârâtului, și anume cea din 7 iunie 2010. Tribunalul a constatat că ultima zi pentru depunerea acțiunii a fost 19 iulie 2010, având în vedere prevederile art. 22 alin. (1) raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 544/2001. Drept urmare, acțiunea este tardivă.
Tribunalul a calificat reclamația administrativă depusă de reclamant la data de 29 iunie 2010 ca o nouă cerere de comunicare a acelorași informații, față de care acțiunea este formulată în termen.
Prin această cerere, din 29 iunie 2010, reclamantul i-a solicitat pârâtului, pe cale electronică, să îi comunice o copie în format electronic (PDF), care să conțină traducerea integrală în limba română a documentului „Erősödő Székelyföld”, aflat pe pagina de internet a Consiliului Județean Harghita exclusiv în limba maghiară.
Având în vedere că reclamantul nu a arătat în cererea sa că acceptă și un alt mod de comunicare, precum și faptul că nu s-a dovedit că pârâtul ar avea posibilitatea comunicării în format electronic, acțiunea este neîntemeiată, nemaifiind necesară cercetarea îndeplinirii celorlalte condiții prevăzute de Legea nr. 544/2001.
împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs reclamantul T.D., criticând hotărârea atacată ca nelegală, arătând că în mod eronat instanța de fond a respins solicitarea acestuia pentru motivul că a solicitat transmiterea răspunsului în format electronic și nu a făcut dovada că pârâtul nu avea posibilități tehnice de comunicare a informației în format electronic.
Prin întâmpinare pârâtul, Președintele Consiliului Județean Harghita, a solicitat respingerea recursului arătând în esență că, pe cale de excepția a invocat inadmisibilitatea cererii, pe motivul că reclamantul nu poate solicita obligarea pârâtului la trimiterea răspunsului într-un anumit format electronic , cum ar fi în formar PDF, așa cum a solicitat acesta. Tocmai din acest motiv se consideră corectă motivarea instanței de fond, întrucât informațiile solicitate nu puteau fi trimise în formă electronică reclamantului în format PDF solicitat, arătând că nu există condițiile tehnice pentru aplicarea semnăturii electronice pe documentele care ar ieși în formă electronică din instituție.
Se mai arată că documentul solicitat nu se încadrează în categoria acestor informații de interes public întrucât nu privește activitățile sau nu rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, mai mult decât atât nu se încadrează nici în categoria informațiilor prevăzute de art. 5 alin. (1) din actul normativ sus menționat.
Documentul în cauză („Erősödő Székelyföld” în traducere „Ținutul Secuiesc în proces de întărire”), este un document cu caracter politic, parte integrantă a programului public al politicianului B.C., actualmente președinte al Consiliului Județean Harghita, precum și al programului politic al Uniunii Democratice a Maghiarilor din România, ca formațiune politică.
Examinând hotărârea atacată, prin prisma acestor considerente, având în vedere și dispozițiile art. 3041 C.proc.civ., Curtea a constat următoarele:
în mod just a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile ca neîntemeiate ca urmare a faptului că art. 22 din Legea nr.544/2001 instituie o procedură specială derogatorie de la dispozițiile dreptului comun reprezentat de Legea nr. 554/2004.
De asemenea, în mod corect a fost respinsă și excepția tardivității acțiunii în raport de cele două date la care reclamantul a formulat cererea către pârât, respectiv 7 iunie și 29 iunie 2010, aceasta din urmă fiind calificată, de altfel, ca o nouă cerere față de care acțiunea promovată este în termen.
De altfel, aceste aspecte nu au fost criticate prin cererea de recurs și de asemenea nu au fost reiterate de către pârât prin întâmpinare, astfel încât, obiectul prezentului recurs vizează strict fondul cauzei.
Referitor la fondul cauzei este de observat că soluția de respingere a acțiunii a fost întemeiată de către prima instanță pe argumentul că reclamantul a solicitat comunicarea traducerii integrale, în limba română, a documentului „Erősödő Székelyföld” doar în format electronic fără însă a face dovada că pârâtul ar avea posibilitatea comunicării prin acest mijloc.
în aceste condiții, cert fiind că documentul se află pe pagina a Consiliului Județean Harghita este limpede că această instituție deține mijloace de comunicare electronice, cu atât mai mult cu cât pe această pagină există date de contact ale acestuia, respectiv adresa de web și de e-mail.
Așa fiind, este nerelevantă susținerea pârâtului potrivit căreia documentul în cauză este un document cu caracter politic, aceasta întrucât, faptul că acesta a fost postat pe site-ul oficial al Consiliului Județean Harghita, conduce la concluzia firească că este un document oficial care are legătură cu instituția în cauză, motiv pentru care Curtea a apreciat că se impune ca acesta să fie comunicat reclamantului în format electronic, în traducere integrală în limba română.
Referitor la celălalt petit al acțiunii, vizând obligarea pârâtului la plata daunelor morale în cuantum de 1 leu, Curtea a apreciat că acesta este neîntemeiat întrucât reclamantul nu a făcut dovada prejudiciului cauzat prin necomunicarea informațiilor solicitate.
Pentru aceste motive Curtea a admis recursul declarat în cauză potrivit art. 312 alin. (1) teza I C.proc.civ., urmând a modificat hotărârea atacată în sensul celor de mai sus, celelalte dispoziții din cuprinsul acestei urmând a fi păstrate, întrucât nu au fost identificate alte cauze care să atragă reformarea hotărârii atacate, în tot, ca urmare a examinării acesteia din oficiu, potrivit art. 3041 C.proc.civ.
