Suspendarea executării actului administrativ. Ordonanţă preşedinţială. Inadmisibilitate


Legea nr. 554/2004, art. 14 alin. (1), art. 15 alin. (1)

Cererea de suspendare a executării actelor administrative pe calea ordonanţei preşedinţiale este inadmisibilă, deoarece art 14 alin. (1) şi art 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, prevăd o procedură specială de suspendare a executării acestor acte.

Decizia nr. 278/R din 15 noiembrie 2006 – B.M.G.

Tribunalul Braşov, Secţia comercială, de administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii cererii, invocată de pârâta Administraţia Domeniului Public şi Privat Ploieşti şi a respins, ca inadmisibilă, cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta S.C. S. S.R.L. Ploieşti, în contradictoriu cu pârâta Administraţia Domeniului Public şi Privat Ploieşti.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin cererea de ordonanţă preşedinţială formulată în temeiul art. 581 C. proc. civ., reclamanta S.C. S. S.R.L. a solicitat obligarea pârâtei Administraţia Domeniului Public şi Privat Ploieşti de a suspenda redistribuirea autorizaţiilor de nr. A.C. 751 – A.C. 0004732, A.C. 756- A.C.0004 758 şi A.C. 567 — A.C. 0044655 care au fost atribuite autoturismelor proprietatea sa, până la soluţionarea pe fond a cauzei ce face obiectul dosarului nr. 1729/COM/2006 aflat pe rolul Tribunalului Braşov, după strămutare.

Conform art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, odată cu sesizarea autorităţii publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ, până la pronunţarea instanţei de fond.

Potrivit art. 15 alin. (1) din acelaşi act normativ, suspendarea executării actului administrativ poate fi solicitată de reclamant şi prin cererea adresată instanţei competente pentru anularea actului atacat, caz în care instanţa va putea dispune suspendarea actului administrativ, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.

Se observă că aceste reglementări cu caracter derogatoriu în materia contenciosului administrativ fac inaplicabilă procedura specială a ordonanţei preşedinţiale, astfel că partea interesată este obligată să urmeze procedura reglementată de Legea contenciosului administrativ.

împotriva sentinţei primei instanţe a declarat recurs reclamanta S.C. S. S.R.L. Ploieşti, iar în dezvoltarea motivelor de recurs s-a arătat că sentinţa este nelegală şi netemeinică, nu a fost pronunţată pe baza probelor administrate în cauză, iar instanţa nu a fost imparţială. La dosar a depus concluzii scrise intimata intervenientă S.C. K..P. S.R.L. Ploieşti, prin care a solicitat respingerea recursului.

Recursul nu este fondat.

Reclamanta a solicitat, pe calea ordonanţei preşedinţiale, suspendarea redistribuirii autorizaţiilor de taxi, cerere care în mod corect a fost respinsă de prima instanţă, ca inadmisibilă.

Dispoziţiile Legii nr. 554/2004, la art. 14 alin. (1) şi art. 15 alin. (1), prevăd o procedură specială de suspendare a executării acelor administrative, astfel că nu poate fi utilizată calea procedurală a ordonanţei preşedinţiale, ci se impune aplicarea dispoziţiilor speciale în materia contenciosului administrativ, de la care nu se poate face derogare.

Motivele de recurs invocate de recurentă sunt nefondate, deoarece, atâta timp cât prima instanţă a soluţionat cauza pe baza excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, nu se mai impunea analizarea fondului cauzei. De asemenea, nu s-a dovedit prin nici un mijloc de probă lipsa de imparţialitate a instanţei, ci a rezultat, din sentinţa pronunţată, că legea a fost corect aplicată.

Curtea a respins recursul reclamantei.

VIII Drept procesual civil

1. Competenţa