Potrivit art. 3 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, până la soluţionarea cauzei, actul atacat în condiţiile art. 3 alin. (1) este suspendat de drept, astfel încât nu se mai impune şi suspendarea judiciară a actului administrativ atacat conform art. 14 sau art. 15 din acelaşi act normativ.
Secţia comercială şi de administrativ şi fiscal, Decizia nr. 2524 din 6 noiembrie 2008
Prin sentința civilă nr. 1381/28.08.2008 a Tribunalului Cluj s-au admis excepțiile invocate de pârâții T.C.V. și T.C.D. și s-a respins acțiunea formulată de reclamanții C.S., C.I. ș.a., în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului Satu Mare, T.C.V. și T.C.D., ca urmare a admiterii excepțiilor lipsei de interes și a lipsei obiectului cererii de chemare în judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că reclamanții au solicitat suspendarea autorizației de construire nr. 830/29.11.2007 și că prin cererea de chemare în judecată înregistrată într-un alt dosar al Tribunalului Satu Mare, reclamantul Prefectul județului Satu Mare a atacat în contencios administrativ, alături de alte acte administrative, și autorizația de construire menționată anterior, astfel încât, în condițiile art. 3 pct. 1 și 3 și art. 11 din Legea nr. 554/2004, actul administrativ atacat și de către prefect este suspendat de drept; prin urmare, reclamanții nu își justifică interesul în formularea cererii de suspendare, după cum aceasta este și lipsită de obiect deoarece actul administrativ, fiind atacat în contencios administrativ de către prefect, este deja suspendat.
împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții, solicitând casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Au susținut reclamanții în recurs că procedura de citare față de aceștia nu a fost îndeplinită la ultimul termen de judecată, respectiv la data de 29.08.2008.
Referitor la excepțiile reținute ca fiind valide de către instanța de fond, reclamanții au arătat în recurs că autorizația de construire nr. 830/2007 a Primarului municipiului Satu Mare nu a fost nici anulată și nici revocată, astfel încât ea existând își produce efectele în continuare, cererea de chemare în judecată nefiind deci lipsită de obiect.
Referitor la excepția lipsei de interes, reclamanții au arătat că interesul este justificat de necesitatea analizării pe cale judiciară a actului administrativ de către un magistrat, în condițiile în care actul este nelegal și abuziv emis.
Au apreciat reclamanții că suspendarea actului administrativ, ca urmare a exercitării de către prefect a acțiunii în contencios administrativ împotriva acestuia, nu înlătură dreptul lor de a cere suspendarea pe cale judiciară a executării aceluiași act administrativ și nici interesul reclamanților în soluționarea acestei cereri.
Pârâții T.C.V. și T.C.D. s-au opus admiterii recursului, susținând legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate de instanța de fond.
Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente:
A constatat instanța de fond că Prefectul județului Satu Mare a formulat acțiune în contencios administrativ în condițiile art. 3 din Legea nr. 554/2004, prin care a solicitat anularea H.C.L. nr. 49/2007 și a autorizației de construire nr. 830/2007.
Potrivit art. 3 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, până la soluționarea cauzei, actul atacat în condițiile art. 3 alin. (1) este suspendat de drept.
Suspendarea autorizației de construire atacată în condițiile art. 4 alin. (1) operează deci de drept, în puterea legii.
Interesul este una dintre condițiile de admisibilitate a cererii de chemare în judecată. Interesul reprezentând, în esență, scopul ce îl urmărește reclamantul prin introducerea cererii de chemare în judecată, trebuie să fie prezent pe tot parcursul derulării procesului.
Intenția reclamanților în prezenta cauză este de a obține suspendarea actului administrativ atacat.
Această suspendare a operat însă de drept ca urmare a introducerii cererii de chemare în judecată în dosarul menționat al Tribunalului Satu Mare.
Nu mai este deci necesar ca instanța de judecată, învestită cu o cerere de suspendare, să procedeze la analiza temeiniciei motivelor pentru care se solicită suspendarea actului, întrucât acel act este deja suspendat.
Scopul urmărit de către reclamanți prin introducerea cererii de chemare în judecată a fost realizat, respectiv suspendarea s-a produs.
Nu prezintă relevanță că ea s-a realizat într-un alt litigiu, atât timp cât efectele sale se produc atât față de autorul actului, Primarul municipiului Satu Mare, cât și față de beneficiarii lui, T.C.V. și T.C.D. Aceștia din urmă au fost chemați în judecată în dosarul Tribunalului Satu Mare, astfel încât efectul suspendării se produce în condiții de deplină opozabilitate.
Cererea de chemare în judecată este și lipsită de obiect.
în cauză pretenția concretă a reclamanților a fost de a se dispune suspendarea actului administrativ atacat de către instanța de judecată. Doctrina juridică a analizat, iar jurisprudența a confirmat că obiectul acțiunii civile trebuie să fie licit, posibil și determinat de către partea reclamantă.
în speță suspendarea nu mai este posibilă, ea operând deja, în puterea legii, într-un alt litigiu, dar cu efecte erga omnes.
De asemenea, se constată că în raport de temeiul juridic al cererii de suspendare – art. 14 din Legea nr. 554/2004 – cererea formulată este și inadmisibilă.
în condițiile art. 14 alin. (1), suspendarea actului administrativ se poate solicita după sesizarea autorității publice emitente a actului și până la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, având ca obiect anularea actului administrativ vătămător.
în speță, reclamanții au arătat în cererea de suspendare că au formulat deja acțiunea în contencios administrativ având ca obiect anularea autorizației de construire, acțiune în care au solicitat și suspendarea actului atacat, cerere întemeiată pe dispozițiile art. 15 din Legea nr. 554/2004.
în aceste condiții, cererea de suspendare întemeiată pe dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 este inadmisibilă, fiind epuizat momentul procesual până la care se putea formula o astfel de cerere.
Față de cele menționate anterior, se va respinge recursul și se va păstra în întregime hotărârea atacată.
(Judecător Delia Marusciac)
