Judecătoria TÂRGU BUJOR Sentinţă penală nr. 54 din data de 29.04.2014
Furtul săvârșit prin violare de domiciliu reprezintă o singură infracțiune de furt calificat, prin reținerea elementului circumstanțial agravant, conform art. 229 alin. 2 lit. b C. pen. Infracțiunea de violare de domiciliu este absorbită în infracțiunea de furt calificat.
Prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria T B și înregistrat pe rolul acestei instanțe, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului V C, pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 1 C. pen. (1969), cu aplic. art. 99 și urm. C. pen. (1969) și furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. i C. pen. (1969) cu aplic. art. 99 și urm. C. pen. (1969), ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen. (1969).
Prin actul de sesizare, s-a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:
În ziua de 23.06.2012, în jurul orei 1400, trecând pe lângă locuința persoanei vătămate M A, din aceeași localitate și cunoscând faptul că ea nu este acasă, inculpatul V C a pătruns pe poarta neasigurată în curte, cu intenția de a sustrage bani sau alte bunuri.
Lângă contorul de energie electrică de la casă a observat o fereastră întredeschisă și a decis să pătrundă pe ea în locuință. A răvășit prin lucruri și a luat dintr-un dulap de la recamier suma de 1900 lei, în bancnote de 50 și 100 lei, pe care a pus-o în buzunar. În continuare a deschis o ușă și a intrat în altă cameră. Aici a căutat alți bani și a găsit diverse sume de bani sub un milieu aflat pe televizor, cât și în masa pe care se afla acesta, pe care i-a pus în buzunar fără să-i numere. Înainte de a părăsi interiorul locuinței, inculpatul și-a uitat pe lada frigorifică bricheta de culoare roșie pe care a descoperit-o partea vătămată când a acasă de la câmp. Ajuns acasă, el a numărat suma de bani și a constatat că a sustras 4000 de lei. Persoana vătămată a reclamant inițial sustragerea sumei de 4300 lei, pentru ca ulterior să revină și să susțină că i-a fost luată suma de 4700 lei.
Din declarațiile persoanei vătămate, coroborate cu declarațiile inculpatului, ale părții responsabile civilmente V M și ale martorului V I, rezultă că din prejudiciul produs a fost recuperată suma de 1600 lei.
Pentru dovedirea situației de fapt, au fost menționate următoarele mijloace de probă: proces-verbal de consemnare a plângerii părții vătămate M A (fila 4, dosar u.p.), declarația persoanei vătămate (filele 29-32, dosar u.p.), proces-verbal de cercetare la fata locului (filele 5-8 dosar u.p.), planșe foto (filele 9-28, dosar u.p.), declaratii martori (filele 58-70, dosar u.p.), declarații inculpat (filele 37-42, dosar u.p.), declarația părții responsabile civilmente V M (filele 54-57, dosar u.p.) raport de expertiză medico-legală psihiatrică privind inculpatul minor nr. 92/A1-P din 13.02.2013 (filele 72-74, dosar de u.p.), proces-verbal de conducere în teren și planșe foto (filele 43-53, dosar u.p.), judiciar (fila 71, dosar u.p.).
În cursul judecății, la termenul din 24.04.2014 înainte de începerea cercetării judecătorești, instanța a încuviințat cererea inculpatului de soluționare a cauzei potrivit procedurii recunoașterii de vinovăție (art. 375 raportat la art. 396 alin. 10 C.pr.pen.) în baza căreia inculpatul a dat o declarație în acest sens (fila 36, dosar fond) pentru considerentele arătate în cuprinsul încheierii de la acel termen.
Persoana vătămată, M A, a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 3235 lei, reprezentând 3100 lei diferența nerecuperată din suma sustrasă și 135 lei contravaloarea raportului de expertiză medico-legală psihiatrică privind pe inculpat. Față de pretențiile civile ale persoanei vătămate, inculpatul minor, în prezența și cu acordul părților responsabile civilmente, a declarat că este de acord să o despăgubească.
Analizând, conform procedurii prevăzute de art. 375 C.pr.pen., probatoriul administrat în faza de urmărire penală, instanța reține aceeași situație de fapt ca în actul de sesizare, respectiv:
În ziua de 23.06.2012, în jurul orei 1400, trecând pe lângă locuința părții vătămate M A, din aceeași localitate și cunoscând faptul că aceasta nu este acasă, inculpatul V C a pătruns pe poarta neasigurată în curte, cu intenția de a sustrage bani sau alte bunuri. Lângă contorul de energie electrică de la casă a observat o fereastră întredeschisă pe unde a pătruns în locuință. A răvășit prin lucruri și a luat dintr-un dulap de la recamier suma de 1900 lei, în bancnote de 50 și 100 lei, după care a intrat în altă cameră, căutând alți bani pe care i-a găsit sub un milieu aflat pe televizor, cât și în masa pe care se afla acesta, luându-i fără a-i număra. Înainte de a părăsi interiorul locuinței, inculpatul și-a uitat pe lada frigorifică bricheta de culoare roșie pe care a descoperit-o partea vătămată când a venit acasă de la câmp.
Ajuns acasă, inculpatul a numărat suma de bani și a constatat că a sustras 4000 de lei. Partea vătămată a reclamant inițial sustragerea sumei de 4300 lei, pentru ca ulterior să revină și să susțină că i-a fost luată suma de 4700 lei.
Din declarațiile părții vătămate, coroborate cu declarațiile inculpatului, ale părții responsabile civilmente V M (filele 54-57, dosar u.p.) și ale martorului V I (filele 65-66, dosar u.p.), rezultă că din prejudiciul produs a fost recuperată suma de 1600 lei.
Partea vătămată, M A, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 3235 lei, reprezentând 3100 lei diferența nerecuperată din suma sustrasă și 135 lei contravaloarea raportului de expertiză medico-legală psihiatrică privind pe inculpat.
1.Fapta inculpatului V C, în ziua de 23.06.2012, ora 1400, de a intra fără drept în curtea părții vătămate MA din comuna D, satul C, județul G, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 1 C. pen. (1969), cu aplicarea art. 99 și urm. C.pen. (1969).
2. Fapta inculpatului V C, de a sustrage în aceeași zi, prin escaladarea unei ferestre, din locuința părții vătămate M A suma de 4000 de lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. i C. pen. (1969), cu aplicarea art. 99 și urm. C.pen. (1969).
Ambele fapte au fost săvârșite în concurs real, ca formă a pluralității de infracțiuni, fiind săvârșite de aceeași persoană, prin acțiuni diferite, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele, în cauză făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a) C. pen. (1969).
Având în vedere dispozițiile art. 5 C.pen. care prevăd aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, instanța urmează a face aplicarea acestor dispoziții. Astfel că, în baza art. 386 C. pr. pen., schimbă încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului minor V C, din infracțiunile de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 1 C.pen. (1969) cu aplic. art. 99 și urm. C. pen. (1969) și furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. i C. pen. (1969) cu aplic. art. 99 și urm. C. pen. (1969), ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen. (1969) într-o singură infracțiune de furt calificat, prev. de art. 228 alin. 1- art. 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b C.pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 113 și urm. C. pen. și art. 375 C. pr. pen.
Codul penal, ca lege penală mai favorabilă, prevede numai sancționarea măsurilor educative pentru infractorii minori, fiind eliminate în totalitate pedepsele pentru această categorie de persoane. Mai mult decât atât, Codul penal reține o singură infracțiune în formă agravată față de pluralitatea de infracțiuni reținute în sarcina inculpatului minor V C, conform Codului penal din 1969.
La individualizarea măsurii educative pentru infracțiunea în formă agravată reținută în sarcina inculpatului minor, instanța are în vedere criteriile generale de individualizare enumerate de art.74 alin.1 C.pen., respectiv: gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c)natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială
Cu privire la persoana inculpatului minor, se rețin: vârsta acestuia (15 ani la data săvârșirii infracțiunii) și gradul de dezvoltare psihică și intelectuală incompletă; gradul mediu de educație al inculpatului; lipsa antecedentelor penale și atitudinea de cooperare cu organele de Poliție.
Inculpatul minor a fost expertizat în temeiul art. 113 alin. 2 C. pen., concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 92/A1-P din 13.02.2013 (filele 72-74, dosar de u.p.) întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală G, fiind următoarele: minorul prezintă intelect normal, tulburare de conduită, iar discernământul asupra faptei comise a fost păstrat.
Conform referatului de evaluare nr. 748/19.02.2014 (filele 12-16, dosar fond), întocmit de Serviciul de Probațiune G, se constată că inculpatul minor, V C, a renunțat la procesul educativ din cauza lipsurilor financiare, însă se preocupă să-și câștige existența, ajutând la treburile din gospodăria familiei Pasat, care îl remunerează. Conform referatului de evaluare, factorii care au favorizat comportamentul infracțional al minorului sunt: vârsta imatură, consumul de alcool, precum și lipsa unui venit cu care să-și acopere nevoile personale. Propunerile privind măsura educativă considerată a fi potrivită pentru minor sunt de aplicare a unei măsuri neprivative de libertate, respectiv stagiul de formare civică, pe durata prevăzută de lege.
Având în vedere factorii de natură să accentueze dezvoltarea comportamentului infracțional, respectiv slaba supraveghere exercitată de tatăl inculpatului minor la care acesta din urmă locuiește, în contextul în care părinții sunt despărțiți în drept, și gravitatea faptei săvârșite (furt calificat prin violare de domiciliu), instanța apreciază că se impune luarea măsurii educative a asistării zilnice pe o durată de 3 luni sub coordonarea Serviciului de Probațiune astfel încât minorul să conștientizeze consecințele legale și sociale ale săvârșirii de noi infracțiuni pentru a nu mai fi expus riscului de săvârșire a unor fapte de natură penală.
În baza art. 121 alin. 1 lit. a și e C. pen., instanța impune inculpatului ca pe durata executării măsurii educative a asistării zilnice să urmeze un curs de pregătire școlară sau formare profesională și să se prezinte la Serviciul de Probațiune G la datele fixate de acesta.
Supravegherea executării măsurii educative și a executării obligațiilor este încredințată Serviciului de probațiune G.
Instanța atrage atenția inculpatului minor asupra dispozițiilor art.123 C.pen. care prevăd consecințele nerespectării obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul executării măsurii educative a asistării zilnice pe durata a 3 luni, caz în care măsura educativă luată poate fi prelungită pe durata ei maxima de 6 luni, cu eventuala impunere de noi obligații ori sporirea condițiilor de a celor existente.
În cauză, persoana vătămată, M A, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 3235 lei, reprezentând 3100 lei diferența nerecuperată din suma sustrasă și 135 lei contravaloarea raportului de expertiză medico-legală psihiatrică privind pe inculpatul minor.
În raport de situația de fapt, sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art.1357 C.civ., respectiv fapta ilicită (însușirea fără drept a unor bunuri), prejudiciul (valoarea bunurilor), raportul de cauzalitate (prejudiciul nu s-ar fi produs în lipsa faptei ilicite) și vinovăția (inculpatul a urmărit dobândirea bunurilor în mod ilicit).
În temeiul art. 19 C.pr. pen. și art. 397 C. pr. pen., cu referire la art. 1357 C. civ., instanța va obliga inculpatul minor: V C, în solidar cu părțile responsabile civilmente: V M și V N, la plata sumei de 3100 lei, cu titlu de despăgubiri materiale pentru restul de prejudiciu nerecuperat produs prin comiterea infracțiunii de furt calificat, iar în temeiul art. 276 alin. 1 și 4 C.pr.pen., va obliga inculpatul minor: V C, în solidar cu părțile responsabile civilmente: V M și V N, la plata sumei de 135 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de partea civilă.
În temeiul art. 274 alin. 1 și 3 C. pr. pen., instanța va obliga pe inculpatul minor V C, în solidar cu părțile responsabile civilmente: V M și V N la plata sumei de 230 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, pentru faza de urmărire penală în cuantum de 400 lei și onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru faza de judecată în primă instanță în cuantum de 200 lei, vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției.
