Achitare-art. 178 cod penal Infracţiuni


Prin rechizitoriul nr. ….., Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 3 Bucureşti a dispus trimiterea în judecată a inculpatului X, pentru săvârşirea infracţiunii infracţiunii de ucidere din culpă prevăzută de art.178 alin. 2 Cp, constând în aceea că la data de 06.06.2008, în jurul orelor 21,00, inculpatul conducând autoturismul în regim de marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare B 60 JOB pe str. Nerva Traian, sector 3, din direcţia Spl. Unirii către b-dul O. Goga, iar în apropierea imobilului nr. 35, deplasându-se în mod neregulamentar pe contrasens, a efectuat un viraj la dreapta, intrând în coliziune cu un stâlp de beton amplasat pe axul central al carosabilului între şinele de tramvai, nerespectând astfel dispoziţiile legale privind activitatea de conducere a unui autoturism pe drumurile publice şi a accidentat din culpă victima Y, care ulterior a decedat datorită leziunilor suferite.

Această situaţie de fapt şi încadrare juridică au fost reţinute şi stabilite în urma administrării următoarelor mijloace de probă coroborante respectiv: proces verbal de cercetare la faţa locului întocmit de organele de poliţie rutieră, schiţa locului accidentului produs la data de 06.06.2008, planşe fotografice, proces verbal de verificare stare tehnică a autoturismului marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare B 60 JOB din 10.06.2008, rezultat alcotest marca Drager seria ARUB nr. 0770, buletin de analiză toxicologică alcolemie nr. 1624/09.06.2008, raportul medico-legal de necropsie nr. A3/986/2008 din 08.09.2009 emis de INML, raportul de expertiză tehnică judiciară nr. 10657/02.12.2008 întocmit de expert tehnic-judiciar, ing. Virgil Lauric, numit de organele de cercetare penală, raport de expertiză tehnică judiciară din 31.05.2010 întocmit de expert tehnic judiciar specialitatea autovehicule-circulaţie rutieră, ing. Enache Ion, numit de organele de cercetare penală, opinie separată formulată de către expert tehnic judiciar ing. Bordea Gabriel, propus de inculpat, referitor la raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul tehnic judiciar ing. Enache Ion, decont cheltuieli îngrijiri medicale şi foaie de observaţie medicală nr. 15605/2008 emise de Spitalul Clinic de Urgenţă “Bagdasar-Arseni”, declaraţii inculpat, declaraţii martor Peter Radu Marcel, alte înscrisuri.

La termenul de judecata din 23.03.2011 instanta a amanat cauza pentru a acorda posibilitatea inculpatului sa isi angajeze aparator.

La termenul din 20.04.2011 instanta a dispus introducerea in cauza in calitate de parte responsabila civilmente a Z si in calitate de asigurator a SC E SA.

La termenul din 01.06.2011 instanta a dispus amanarea cauzei fata de lipsa de procedura cu asiguratorul SC E SA si citarea acestuia prin lichidator judiciar.

La termenul din 07.09.2011 instanta a adus la cunostinta inculpatului prevederile art. 320/1 C.proc.pen., insa acesta nu a dorit sa se prevaleze de ele. Instanta a procedat la audierea inculpatului si a incuviintat proba cu inscrisuri si cate un martor pentru inculpat, respectiv partea civila BD.

La termenul din 19.10.2011 instanta a procedat la audierea martorilor …., declaratiile acestora fiind atasate la dosar (f. 152 si f. 153).

La termenul din 30.11.2011 instanta a procedat la audierea martorilor …………….., declaratiile acestora fiind atasate la dosar ( f. 199-202).

La termenul din 14.12.2011 instanta a audiat martorul ……………. declaratia sa fiind atasata la dosar (f.207).

Au mai fost atasate la dosar: copii de pe sentintele penale nr. 177/25.01.2011 si 2159/05.12.2008 privind pe inculpat (f. 19-47), adeverinta de salariat X(f. 76), copie buletinul Procedurilor de insolventa (f. 105-107), fotografii de la locul accidentului (f.117-119), copie bilet avion BD (f. 144-146).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

La data de 06.06.2008, în jurul orelor 21,00, inculpatul a condus autoturismul în regim de taxi marca Dacia Logan cu nr. de înmatriculare B 60 JOB pe str. Nerva Traian, sector 3, din direcţia Spl. Unirii către b-dul O. Goga, cu o viteză de 40-50 km/H, deplasându-se pe banda a doua, iar în apropierea imobilului nr. 35, autoturismul a fost virat de inculpat brusc spre stânga în scopul evitării impactului cu un autoturism de culoare albă, care a pătruns intempestiv în banda sa de mers din partea dreaptă, ocazie cu care autoturismul a intrat in coliziune cu partea frontala dreapta intr-un stalp din beton care sustine liniile de tensiune ale tramvaielor, aflat pe axul median al drumului. În autoturism, se afla pe locul din spate-dreapta, în calitate de pasageră, Y, care datorită leziunilor suferite – traumatism cranio-facial soldat cu fractură de boltă, baza craniana şi fractură de coloană cervical C6-C7- a decedat la data de 21.06.2008.

Situaţia de fapt descrisă mai sus rezultă din analiza coroborată a următoarelor probe:

1. Declaraţiile inculpatului din faţa instanţei si de la urmărire penală (f. 132 di şi f. 42-47, 150 dup) care a arătat că la data de 06.06.2008 a condus autoturismul în regim de taxi pe str. Nerva Traian, deplasându-se pe banda a doua, iar la 7-8 m de o spălătorie auto a fost surprins de apariţia unei maşini, albe, gen papuc, din partea dreaptă, a fost nevoit să viteze stânga şi a intrat într-un stâlp, maşina s-a rotit în jurul stâlpului, inculpatul spărgându-şi capul în partea stângă. Un lucrător de la spălătorie a văzut că maşina albă i-a tăiat calea, dar nu a vrut să fie martor şi nu ştie dacă lucrătorii de poliţie s-au dus să-l întrebe pe acesta sau pe ceilalţi lucrători de la spălătorie despre ceea ce s-a întâmplat. Inculpatul a mai vorbit şi cu o altă persoană care a vazut de la etajul 1 al unui imobil de apropiere ce s-a întâmplat şi a spus, iar această persoană a spus şi lucrătorilor de poliţie ce s-a întâmplat, iar la două săptămâni după accident s-a dus la locul accidentului să caute martori, ocazie cu care l-a identificat pe Peter Radu, care a fost de acord să dea declaraţie la poliţie.

2. Declaraţiile martorului A(f. 199 di, 48-52 dup), şofer profesionist, din care rezultă că la data producerii accidentului, martorul a văzut un taxi ce tocmai intrase într-un stâlp, care era între liniile de tramvai, iar în faţa taxiului rula o maşină de marfă albă tip Renault Kangoo, arătând că „ sunt sigur că taxiul a rulat pe banda a doua şi nu mergea pe contrasens, întrucât maşina albă era în faţa ei”. Martorul a mai declarat că „cred că inculpatul a fost şicanat în trafic de maşina albă întrucât altfel nu-mi explic cum ar fi putut ajunge taxiul de pe banda a doua în stâlp. Dacă nu aveam această convingere ca ar fi fost şicanat în trafic nu aş fi azi în faţa instanţei.” Martorul explică şi de ce există diferenţe între declaraţiile sale date la urmărire penală. Chiar şi în declaraţia de la f.48 dup din data de 18.02.2012 (la 2 ani de la data producerii accidentului), în care, fiind reaudiat după restituirea cauzei de către procuror în vederea continuării cercetărilor, martorul nu mai aminteşte nimic despre „şicanarea” în trafic a inculpatului, totuşi acesta aminteşte că era o maşină de culoare deschisă ce rula pe banda a doua, regulamentar, cu o viteză legală.

Această diferenţă între declaraţii se explică în primul rând prin faptul că declaraţiile martorului au fost luate de intervale mari de timp, iar în al doilea rând în faze de cercetare diferite. Unele imediat după producerea accidentului, în momentul în care exista convingerea lucrătorilor de poliţie că inculpatul nu se face vinovat de producerea accidentului, convingere formată în urma cercetării la faţa locului şi a discuţiilor purtate de martorii oculari, convingere materializată în referatul cu nr. 302105/2009 (nedepus la dosar), în care s-a propus neînceperea urmăririi penale faţă de inculpat, iar celelalte la interval de 2 ani de la data producerii accidentului, după ce prin rezoluţia din 25.01.2010 s-a dispus de procuror restituirea cauzei în vederea continuării cercetărilor.

3. Declaraţiile martorului TP (f. 200 dup) – unul din lucrătorii de poliţie care au întocmit procesul verbal de cercetare la faţa locului care a arătat „sunt sigur că nu există nicio eroare în procesul verbal de cercetare la faţa locului pe care l-am completat şi în care am precizat că nu s-au găsit urme de frânare sau de târâre” şi apoi „arătându-mi-se foto de la fila 19 dup apreciez că urma ce se vede în foto nr. 5 s-a creat datorită faptului că în momentul în care maşina a fost mutată de la locul accidentului fiind târâtă şi fiind şi o pată de ulei sau de apă s-au creat acele urme ce apar în fotografie.” Martorul a mai precizat că, atunci când a sosit la faţa locului, maşina era mutată de către colegii săi, care ajunseseră primii la faţa locului. În continuare martorul a precizat că „nu mi s-a creat impresia că inculpatul ar fi circulat pe contrasens, deoarece inculpatul mi-a spus că a circulat pe linia de tramvai, iar impactul era la nivelul stâlpului”.

4. Declaraţiile martorului DI (f. 201 dup) – unul din lucrătorii de poliţie care au întocmit procesul verbal de cercetare la faţa locului care a arătat că „nu cred că a fost în discuţie aspectul ca şoferul care a produs accidentul să fi condus pe contrasens”. Martorul a mai precizat că „nu este regulamentar să muţi maşina care a fost implicată în accident fără încuviinţarea organelor de cercetare, pentru a degaja traficul”.

Declaraţiile acestor martori, lucrătorii de poliţie – sunt relevante întrucât, în lipsa mai multor martori oculari, care să fii luat „pulsul”, „ecoul” celor întâmplate, aceştia şi-au putut face o convingere proprie asupra faptului că inculpatul nu conducea pe contrasens.

5. Procesul verbal de cercetare la faţa locului însoţit de schiţă şi de fotografii (f. 10-23 dup) din care rezultă data producerii accidentului – 06.06.2008, ora 21:15, locul producerii accidentului – Nerva Traian nr. 35, maşina implicată în accident – B 60 JOB, avariile suferite de autoturism, faptul că autoturismul a fost mutat după producerea accidentului, faptul că s-au găsit pete brun roşcate şi elemente de material plastic şi locul unde acestea au fost găsite.

Ceea ce este relevant în acest procesul verbal este faptul că s-a reţinut că nu s-au găsit urme de frânare sau de târâre şi nici particule de vopsea, ceea ce face imposibilă aprecierea de către instanţă sau de către un expert a urmelor de pe carosabil ce se văd în fotografiile de la filele 17 – 23 dup atât în partea dreapta a drumului (foto 2), dar şi în partea stângă şi nici a urmelor de pe stâlp (foto 7), adică dacă acestea sunt urme de vopsea create de autoturismul implicat în accident.

6. Raport medico-legal de necropsie (f. 37 dup) din care rezultă că victima a suferit o plagă cranio-cerebrală frontală stânga, şi alte leziuni care s-ar fi putut produce în condiţiile unui accident rutier şi au legătură directă cu decesul.

Relevanţa probei este sub aspectul leziunilor suferite de victimă, care fiind pe partea stângă, victima stând în maşină pe locul din spate, stânga, poate arăta că maşina a lovit stâlpul venind din partea dreaptă, deci pe sensul de mers legal.

7. Raportul de expertiză tehnică judiciară (f. 101-106 dup) care a fost întocmit în baza declaraţiilor inculpatului, ale martorului şi ale procesului verbal cercetare la faţa locului, în care nu se precizează urme de frânare sau de târâre şi nici particule de vopsea, motiv pentru care precizează că nu se poate stabili distanţa parcursă de autoturism în momentul apariţiei stării de pericol şi până la impactul cu stâlpul, iar absenţa oricăror urme de frânare pe carosabil indică că între momentul apariţiei stării de pericol, maşina de culoare albă şi momentul impactului cu stâlpul, a fost de o durată comparabilă cu durata întârzierilor totale la frânare (cca 1 secundă), ceea ce arată că inculpatul nu ar fi putut evita impactul cu stâlpul indiferent de viteza de deplasare, astfel inculpatului nu i se poate imputa faptul că ar fi efectuat manevre inadecvate pentru evitarea coliziunii.

Se mai apreciază de expert că maşina condusă de inculpat rula cu o viteză de 40-50 km/H.

Instanţa va înlătura următoarele probe ca fiind neconcludente, pentru următoarele motive:

1. Fotografiile ce însoţesc procesul verbal (f. 17-20 dup), deoarece în aceste fotografii (nr. 2, 4, 5, 6) apar două urme negre pe carosabil, una pe partea dreaptă, iar cealaltă pe partea stângă, dar în procesul verbal este trecut faptul că nu s-au găsit urme de frânare sau de târâre. De asemenea, la foto 7, apare un stâlp cu urme colorate, la diferite niveluri de înălţime. Poliţia nu a analizat din punct de vedere ştiinţific, acest urme, dacă sunt urme de vopsea (analiză de laborator), dacă provin de la auto implicat în accident (în funcţie de înălţimea lor pe stâlp şi de avariile suferite de maşină). Dimpotrivă, în acest procesul verbal este faptul că s-a reţinut că nu s-au găsit particule de vopsea Fără această descriere şi mai ales fără analiza acestora nici instanţa şi nici expertul nu poate aprecia natura urmelor şi provenienţa lor.

2. Raportul de expertiza in care se sustine varianta deplasarii inculpatului pe contrasens (f. 62-73), deoarece, acesta pleaca de la o serie de premise indoielnice care nu sunt sustinute prin celelalte probe existente la dosar. Astfel, potrivit raportului in cauza (f. 64 dos.up.), producerea evenimentului rutier s-a materializat prin existenta unor urme si mijloace materiale de proba, precum existenta de urme de vopsea galbena si pete de contact ramase pe stalpul de beton in urma coliziunii, dispuse pe partea dinspre sensul opus de deplasare al autoturismului implicat in accident. Cu toate acestea, potrivit procesului-verbal de cercetare la fata locului (f. 13 dos.u.p.) la locul producerii accidentului nu s-au gasit particule de vopsea. Potrivit planselor foto nr. 5 (f. 19 dos.up.) si nr. 7 (f. 20 u.p.), pe suprafata stalpului sunt vizibile o serie de urme galbene si negre. Cu toate acestea, atat timp cat nu au fost recoltate probe din vopseaua existenta pe stalp pentru a se supune analizei si a se constata corespondenta intre aceasta si vopseaua autoturismului Logan, provenienta urmelor nu poate fi stabilita cu certitudine.Cu privire la petele de sange situate pe contrasens la o distanta de 4 metri fata de stalp (f.67 dos.u.p.) , sange ce provine de la victima in momentul in care aceasta a fost scoasa din autoturism pe usa stanga din spate, expertul considera ca pozitia picaturilor de sange evidentiaza ca autoturismul se afla intr-o pozitie oblica in momentul impactului cu stalpul, cu usa din stanga spate in dreptul picaturilor si ca aceasta confirma directia de intrare in impact dinspre contrasens (f. 67 dos.u.p.). Cu toate acestea, pozitia picaturilor de sange si respectiv a petelor se analizeaza in functie de pozitia finala a autoturismului, victima fiind scoasa din masina ulterior impactului. Prin urmare, aceste pete nu sunt concludente pentru stabilirea pozitiei pe care a avut-o autoturismul la momentul impactului, ele fiind create ulterior. Cat priveste pozitia finala a Loganului, in opinia separata la raportul din 2010 se ofera si explicatia pentru pozitia finala indreptata usor spre dreapta a autoturismului Dacia, care s-ar putea datora unei miscari ulterioare de rotatie în jurul stâlpului. De altfel, în ceea ce priveşte poziţia finală a autoturismului, aceasta nu poate fi stabilită, deoarece, contrar regulamentului, primii lucrători de poliţie au mişcat maşina de la locul producerii accidentului, fără a face fotografii judiciare, iar ceea ce se presupune a fi urme de târâre ulterioare ale autoturismului, făcute cu ocazia mişcării acestuia, aşa cum s-a mai spus, nu au fost analizate şi cuprinse în procesul verbal de cercetare la faţa locului.

3. Declaraţiile martorului propus de partea civilă, PAD (f. 153 di), audiat pentru prima oară în faţa instanţei, care a arătat că autoturismul Dacia Logan ar fi circulat pe contrasens, pe liniile de tramvai şi că autoturismul condus de inculpat a încercat să evite un alt autorism ce a iesit de la spălătorie, moment în care a tras de volan dreapta şi a intrat pe contrasens, deoarece aspectele relevate le cunoaşte martorul de la lucrătorii de la spălătorie, nu a luat cunoştinţă în mod direct de acestea, fiind o probă indirectă, iar inculpatul declară, în mod contrar, înainte de a fi audiat acest martor, că un lucrător de la spălătorie a văzut că maşina albă i-a tăiat calea, dar nu a vrut să fie martor şi nu ştie dacă lucrătorii de poliţie s-au dus să-l întrebe pe acesta sau pe ceilalţi lucrători de la spălătorie despre ceea ce s-a întâmplat.

În plus, declaraţiile acestui martor, cu privire la faptul că inculpatul ar fi circulat pe contrasens, nu se coroborează cu nicio altă probă reţinută de instanţă, având în vedere cele reţinute de instanţă mai sus, cu privire la fotografiile ce însoţesc procesul verbal şi raportul de expertiza in care se sustine varianta deplasarii inculpatului pe contrasens (f. 62-73 dup).

Faţă de cele reţinute de instanţă, urmează ca în baza art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. rap. la art. 10 lit. d C.p.p. să se dispună achitarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 al. 2 C.p., pentru următoarele considerente:

Angajarea răspunderii penale nu se poate face pe baza unor prezumţii a existenţei faptei şi a unor probe indirecte, incomplete.

În cauză, probele stânse la urmărire penală sunt incomplete şi inapte să răstoarne prezumţia de nevinovăţie şi anume, prezumţia că inculpatul a condus regulamentar, iar nu pe contrasens, iar instanţa nu le-a mai putut readministra deoarece acestea sunt probe, care prin natura lor, pot fi strânse doar la momentul producerii accidentului, astfel:

a). nu au fost ridicate şi analizate din punct de vedere ştiinţific, la laborator, sau la locul faptei, elementele ce apar în fotografiile ce însoţesc procesul verbal de cercetare la faţa locului (petele/urmele de pe stâlp, urmele negre de pe carosabil) şi nu au fost trecute în procesul verbal de cercetare la faţa locului, lasând doar impresia că ele au legătura cu fapta, fără însă a înfrânge pricipiul in dubio pro reo

b). autoturismul a fost mutat de la locul faptei de primii lucrători care au sosit la faţa locului, pentru degajarea traficului, înainte de a se face poze, măsurători, ridicare de probe materiale.

c). nu s-au făcut demersuri de lucrătorii de poliţie pentru luarea de declaraţii martorilor oculari, deşi erau persoane care au văzut accidentul – lucrătorii de la benzinărie, martorul de la etajul 1 din imobilul din apropierea locului accidentului, cu care lucrătorii de poliţie au şi vorbit; martorul asistent ales, fiind o persoană care a venit ulterior la locul accidentului. Mai mult, inculpatul a trebuit să-şi ia angajamentul într-o declaraţie dată la poliţie f.46 dup că urmează să aducă datele de identificare ale martorilor până la o anumită dată, în sens contrar, organele de cercetare penală pot fi îndriduite să considere că nu are martori de propus.

Conf. disp. art. 66 şi 52 din C.p.p., inculpatul se bucură de prezumţia de nevinovăţie pe tot cursul procesului penal, pană la rămânerea definitivă a hotărarii de condamnare.

Din întregul probator administrat în cauză, instanţa constată că prezumţia de nevinovăţie a inculpatului nu a fost răsturnată, instanţa apreciind că inculpatul conducea în mod regulamentar autoturismul la data produceri accidentului.

Potrivit art. 17 C.pen., infractiunea este fapta care prezinta pericol social, savârsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala. In ceea ce priveste infractiunea de ucidere din culpa prev. de art.178 alin. 2 C.pen., forma de vinovatie ceruta de lege pentru ca fapta sa fie considerata infractiune este culpa.

Astfel, culpa in sensul dispozitiilor art. 19 alin.1 pct. 2 C.p. se refera la faptul ca inculpatul a prevazut rezultatul, dar a socotit fara temei ca nu se va produce sau nu l-a prevazut cu toate ca ar fi trebuit si ar fi putut sa il prevada. In cazul de fata inculpatul nu se afla in niciuna din aceste situatii. Dimpotriva, reactia sa a fost rezultatul unei imprejurari pe care nu a prevazut-o pentru ca in mod concret nu o putea prevedea, iar absenţa oricăror urme de frânare pe carosabil indică că între momentul apariţiei stării de pericol, maşina de culoare albă şi momentul impactului cu stâlpul, a fost de o durată comparabilă cu durata întârzierilor totale la frânare (cca 1 secundă), ceea ce arată că inculpatul nu ar fi putut evita impactul cu stâlpul indiferent de viteza de deplasare, astfel inculpatului nu i se poate imputa faptul că ar fi efectuat manevre inadecvate pentru evitarea coliziunii.

Prin urmare, in aceasta imprejurare conducatorul nu a putut decat sa vireze spre stanga pentru a incerca sa evite impactul, aflandu-se totodata in imposibilitatea de franare din cauza aparitiei bruste a starii de pericol. In consecinta, faptei ii lipseste elementul constitutiv al vinovatiei cerute de lege, neindeplinind conditiile pentru a fi considerata infractiune.

Analizand daca in mod obiectiv inculpatul ar fi trebuit sa prevada rezultatul, rezulta ca aparitia brusca pe culoarul de mers a unui al doilea autovehicul in trafic care sa ii blocheze calea constituie o imprejurare cu privire la care unui conducator auto aflat in aceleasi conditii de mers ca ale inculpatului nu i se poate cere sa o prevada. De altfel, dat fiind ca la acea zi si ora (ora 21:00 intr-o zi de vineri), traficul era fluent, inculpatul nu ar fi avut de ce sa se astepte ca un alt autoturism sa intre pe sensul sau de deplasare, taindu-i calea.

Pentru aceste motive, in temeiul art. 11 pct.2 lit. a C.proc.pen. rap. la art. 10 lit. d C.proc.pen. dispune achitarea inculpatul X pentru savar irea infracti unii de ucidere din culpa prev. de art. 178 alin.2 C.p.

Cu privire la cererea formulata privind prelungirea dreptului de a conduce, dat fiind soluţia de achitare a inculpatului, instanţa apreciază ca dat fiind dispozitiile art. 111 alin. 6 din OUG 195/ 2002 instanta urmeaza sa o admita si sa dispuna prelungirea dreptului de a conduce cu 30 de zile, incepand cu data de 30.01.2012 pana la 28.02.2012.

Sub aspectul laturii civile, instanta constata ca s-au constituit parti civile in cauza C pentru suma de 35 000 lei reprezentand despagubiri materiale constand in cheltuieli efectuate cu inmormantarea si pomenirile ulterioare si 400 000 euro daune morale, precum si Spitalul de Urgenta Bagdasar Arseni pentru suma de 7416,85 lei reprezentand cheltuieli de spitalizare pentru partea vatamata decedata.

Potrivit disp. art.14 alin. 1 C.proc.pen., repararea pagubei penale se va face potrivit legii civile, text care trebuie coroborat cu disp. art.1169 C.civ., care prevăd că cel ce formulează o pretenţie în faţa instanţei trebuie să o dovedească. De asemenea, acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal trebuie să îndeplinească, pentru admisibilitatea ei, condiţiile prevăzute de disp. art. 998-999 C.civ., respectiv existenţa faptei ilicite, a prejudiciului, a unei legături de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, precum şi a vinovăţiei autorului cu capacitate civilă delictuală.

In ccea ce priveste conditia vinovatiei inculpatului, instanta constata ca aceasta nu este indeplinita in cauza dedusa judecatii. Astfel, se are in vedere faptul ca intre culpa in materie delictuala care se analizeaza potrivit dreptului civil si culpa in materie penala nu exista o suprapunere perfecta, iar examinarea acestora se face in mod diferit. Prin urmare, potrivit art. 999 C. Civ., omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau prin imprudenta sa, principiul de baza al dreptului civil fiind acela ca o persoana raspunde inclusiv pentru neglijenta sau culpa usoara (culpa levissima).

Cu toate acestea, in cazul de fata inculpatului nu i se poate retine niciun fel de culpa de vreme ce, astfel cum s-a analizat mai sus, acesta s-a aflat intr-o imprejurare in care nu a putut decat sa vireze spre stanga pentru a incerca sa evite impactul, aflandu-se totodata in imposibilitatea de franare din cauza aparitiei bruste a starii de pericol. In acest sens sunt si concluziile raportului de expertiza reţinut de instanţă, starea de pericol a fost creata de conducatorul autovehicului de culoare albă, care a schimbat directia de mers fara sa se asigure corespunzator, iar in situatia data inculpatul nu putea evita impactul cu stalpul de beton indiferent care ar fi fost viteza de deplasare a autoturismului Dacia Logan si indiferent de manevra efectuata (f. 105 dos. u.p.)

Pentru aceste motive, in temeiul art. 14 C.proc.pen. rap. la art. 346 C.proc.pen. cu referire la art. 998-999 C.civ, instanta urmeaza sa respinga actiunea partilor civile Spitalul Clinic de Urgenta Bagdasar Arseni si BDA.

Potrivit art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. b C.proc.pen., in caz de achitare in fata instantei de judecata, cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate de partea civila care i s-au respins in totul pretentiile civile, in masura in care cheltuielile au fost determinate de aceasta parte. Astfel, in cauza dedusa judecatii solutia este una de achitare a inculpatului, in vreme ce partilor civile le-au fost respinse in tot pretentiile civile formulate, motiv pentru care acestea vor fi obligate la cheltuieli judiciare catre stat, cheltuieli determinate de acestea.

Pentru partea civila Spitalul Clinic de Urgenta Bagdasar Arseni s-au emis citatii si s-au evaluat inscrisurile depuse in vederea dovedirii cheltuielile efectuate pentru partea vatamata, motiv pentru care in temeiul art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. b C .proc.pen. instanta o va obliga la plata sumei de 50 lei, reprezentand cheltuieli judiciare catre stat.

Pentru partea civila s-au emis citatii, s-au evaluat inscrisurile depuse in vederea dovedirii daunelor suferite si s-au analizat cererile formulate pe latura civila , motiv pentru care in temeiul art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. b C .proc.pen. instanta o va obliga la plata sumei de 300 lei, reprezentand cheltuieli judiciare catre stat.