C. proc. pen., art. 224 alin. (1), art. 333
Efectuarea tuturor actelor de cercetare în faza actelor premergătoare şi lipsa altora după începerea urmăriri penale atrag nulitatea absolută a actelor efectuate şi impun restituirea cauzei la procuror.
Decizia penală nr. 282/Ap din 14 septembrie 2005 – S.F.
Prin sentinţa penală nr. 22 din 16 martie 2005, Tribunalul Covasna a condamnat pe inculpatul L.D. la 4 ani închisoare pentru tentativă la infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 20, raportat la art. 211 alin. (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 64 şi art. 71 C. pen.
împotriva hotărârii a declarat apel inculpatul şi a invocat necesitatea restituirii cauzei la Parchet pentru completarea urmăririi penale, iar în subsidiar achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen.
Apelul a fost admis.
Faţă de motivul principal de apel referitor la lipsa actelor de urmărire penală, s-a constatat că la data de 15 septembrie 2003 a fost începută urmărirea penală faţă de inculpat pentru infracţiunea pentru care a fost trimis în judecată, observându-se, totodată, că actele de urmărire penală anterioare acestei date sunt calificate ca acte premergătoare, potrivit art. 224 alin. (1) C. proc. pen., care arată că în vederea începerii urmăriri penale organul competent poate efectua acte premergătoare.
La data de 13 iunie 2003, s-a întocmit de către organul de cercetare penală procesul-verbal de cercetare la faţa locului. La aceeaşi dată, partea vătămată a dat declaraţie olografă cu privire la faptă, aceasta fiind reaudiată la 2 iulie 2003 şi 17 octombrie 2003, această din urmă declaraţie fiind una de detaliu referitor la faptă.
Tot la data de 13 iunie 2003 a fost audiat inculpatul din prezenta cauză.
La data de 26 septembrie 2003, după începerea urmăriri penale, martorul C.I. a dat declaraţie olografă organului de cercetare penală şi au mai fost audiaţi încă doi martori.
Procurorul a audiat pe martorul O.C la 25 noiembrie 2003 şi pe martora C.D la 24 noiembrie 2003.
Se observă că pentru actele premergătoare efectuate în cauză organul de urmărire penală nu a întocmit procesul-verbal care să constate efectuarea acestora, potrivit art. 224 alin. ultim C. proc. pen., astfel încât nu pot constitui mijloc de probă.
După începerea urmăririi penale au fost audiaţi martori, fără ca declaraţiile acestora să fie concludente faţă de fapta cercetată. Martorii C.E şi L.G au dat declaraţii cu privire la posibilul loc în care se aflau inculpatul şi martora C.D.
Declaraţii a dat şi martorul O.C. în faţa procurorului, însă acestea privesc împrejurări ulterioare faptei, respectiv vizita făcută de inculpat şi martora C.D la spitalul unde se afla victima.
Singura declaraţie dată în faza urmăriri penale a fost a martorei C.D., în care aceasta a prezentat împrejurările faptei şi care, la acel moment, a fost cercetată pentru aceeaşi infracţiune.
Inculpatul nu a fost audiat şi din 23 septembrie 2003 a fost dat în urmărire generală.
în baza art. 333 C. proc. pen., în tot cursul judecăţii, instanţa se poate desesiza şi restitui dosarul procurorului, dacă din administrarea probelor sau din dezbateri rezultă că urmărirea penală nu este completă şi că în faţa instanţei nu s-ar putea face completarea acesteia decât cu mare întârziere.
în cauză sunt incidente aceste dispoziţii legale, întrucât martora C.D., care avea la data audierii de către procuror calitatea de învinuit în cauză, scoaterea de sub urmărire penală realizându-se prin rechizitoriu, a dat declaraţii după începerea urmăririi penale.
Este necesară completarea urmăririi penale cu audierea martorilor oculari, ale căror declaraţii pot fi concludente în cauză, iar în faţa instanţei această completare s-ar face cu mare întârziere, fiind necesară identificarea tuturor celor prezenţi la incident şi audierea acestora.
