Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi cu nr.1529/P/2005, înregistrat la instanţă sub nr. 4802/2006 s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpaţilor:
– Ş.A., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 174 – 175 lit. a, b, c – 176 lit. a, b cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal;
– L.W.C., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.174 – 175 lit. a, b – 176, lit. a, b, cu aplicarea art.75 lit. a C. pen;
– H.P.M., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.174 – 175 lit. a, b – 176 lit. a, b, cu aplicarea art.75 lit. a Cod penal.În cursul cercetării judecătoreşti, la termenul de judecată din 6.09.2007, instanţa a dispus disjungerea cauzei în ceea ce-l priveşte pe inculpatul Ş.A. întrucât pe fondul stării de boală a acestuia, judecarea cauzei în ce-i priveşte pe ceilalţi doi inculpaţi era îngreunată.Inculpaţii L.W.C. şi H.P.M. au fost condamnaţi de Tribunalul Iaşi prin sentinţa penală nr. 532/10.09.2007, menţinută prin decizia penală nr. 183/06.11.2007 a Curţii de Apel Iaşi, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 441/05.02.2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind obligaţi să plătească în solidar suma de 3 miliarde lei vechi cu care partea vătămată F.V. s-a constituit parte civilă faţă de toţi cei trei inculpaţi.Cauza privind pe inculpatul Ş.A. a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi, în urma disjungerii, sub nr. 7189/99/2007.Prin sentinţa penală nr. 173/17.03.2008 Tribunalul Iaşi l-a condamnat pe inculpatul Ş.A. la o pedeapsă de 28 de ani închisoare şi l-a obligat în solidar cu condamnaţii L.W.C. şi H.P.M. să plătească părţii civile F.V. suma de 300000 lei (Ron) cu titlu de daune morale.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reţinut că la data de 20.12.2005, în urma unei înţelegeri prealabile, inculpatul Ş.A. împreună cu L.W.C. şi H.P.M. au ucis prin acte de cruzime pe numiţii Ş.I. (tatăl inculpatului Ş.A.) şi Ş.R., concubina lui F.M..
În latură civilă s-a reţinut că infracţiunea săvârşită de inculpatul Ş.A., având drept consecinţă moartea fiicei părţii civile, au adus grave prejudicii morale părinţilor victimei, care aveau doar un singur copil, respectiv pe victima F.M.. Răspunderea civilă delictuală a inculpatului Ş. A. apare ca o consecinţă firească şi necesară pentru repararea, în măsura în care acest lucru este posibil prin plata unei sume de bani, a consecinţelor deosebite şi inegalabile pe care le-a produs prin fapta sa.S-a mai reţinut în soluţionarea laturii civile, că prin sentinţa penală nr. 532/10.09.2007 a Tribunalului Iaşi, menţinută prin decizia penală nr. 183/06.11.2007 a Curţii de Apel Iaşi, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 441/05.02.2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ceilalţi doi participanţi la săvârşirea faptei, respectiv H.P.M. şi L. W.C. au fost obligaţi în solidar la plata sumei de 3 miliarde lei vechi, cu care partea vătămată F. V. s-a constituit parte civilă faţă de toţi cei trei inculpaţi.Întrucât cuantumul prejudiciului cauzat a fost dovedit în integralitatea sa, Tribunalul a obligat, în temeiul disp. art. 14 şi 346 C. proc. pen coroborat cu disp. art. 998 Cod civil, cu referire la art. 1003 C. civ. şi pe inculpatul Ş.A. la plata aceleaşi sume, de 3 miliarde de lei vechi, sumă la care prin sentinţa penală sus-menţionată au fost deja obligaţi şi H.P.M. şi L.W.C., în solidar, şi pe care partea civilă în virtutea principiului solidarităţii obligaţiei de plată o va putea recupera o singură dată de la oricare dintre cei trei.
