Dacă prejudiciul cauzat prin fapta inculpatului, care a sustras, prin violenţă şi ameninţări, suma de 500.000 lei din casieria unei societăţi comerciale, a fost acoperit de vânzătorul acelei societăţi, el se subrogă în drepturile părţii civile, astfel că inculpatul va fi obligat să-l despăgubească.
Corect, instanţa de fond l-a obligat pe inculpat să plătească despăgubiri civile vânzătorului de la societatea comercială păgubită prin fapta comisă de el, întrucât acesta a dezdăunat societatea, din patrimoniul căreia s-au sustras bunurile şi în drepturile căreia s-a subrogat.
S-a avut în vedere şi principiul disponibilităţii, care caracterizează latura civilă a cauzei.
De asemenea, s-a stabilit că este la latitudinea părţii civile să solicite restituirea în natură a unui bun, nefiind obligată să ceară,
în subsidiar, contravaloarea iui, atâta timp cât, până la executarea silită, această valoare se poate modifica.
Prin sentinţa penală nr. 362/1999, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe inculpatul B.M. la o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare pentru comiterea a două infracţiuni de tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. 2 lit. a şi c Cod penal şi l-a obligat la plata sumei de 500.000 lei către partea civilă M.S. şi 20.000 lei către partea civilă N.T., cu titlul de despăgubiri civile, precum şi la restituirea unui ghiul din argint către partea civilă B.M.
S-a retinut că în ziua de 22.03.1997, împreună cu o altă persoană, care a fost judecată într-o altă cauză, inculpatul a sustras bunuri în valoare de 500.000 lei şi suma de 20.000 lei dintr-un magazin, folosind violenţe fizice şi ameninţări împotriva celor doi vânzători, aflaţi în serviciu.
Prejudiciul suferit de societatea comercială a fost acoperit de vânzători.
De asemenea, s-a mai reţinut că, acelaşi inculpat, însoţit de celălalt făptuitor, a acostat pe stradă o persoană de la care, prin violenţă, a sustras un ghiul de argint.
împotriva acestei sentinţe a declarat apel parchetul, susţinând că, în mod greşit, a fost obligat inculpatul să plătească sumele de 500.000 lei şi 20.000 lei în favoarea vânzătonlor de la magazin, atâta timp cât partea civilă prejudiciată a fost societatea comercială.
Totodată, s-a considerat că inculpatul trebuia obligat la plata contravalorii ghiulului din argint, nicidecum la restituirea acestuia în natură.
Apelul a fost respins, ca nefondat, de Curtea de Apel Bucureşti, care a reţinut că soluţionarea laturii civile s-a făcut în mod corect de către instanţa de fond.
Atâta timp cât cei doi vânzători de la societatea comercială păgubită prin infracţiunea de tâlhărie au dezdăunat partea civilă, în drepturile acesteia s-au subrogat ei, astfel că, în final, paguba s-a localizat în patrimoniul lor, inculpatul fiind obligat să o acopere.
De asemenea, Curtea a statuat că partea civilă, căreia i s-a sustras ghiulul din argint, are disponibilitatea să opteze pentru restituirea în natură a bunului sau plata unei despăgubiri, în funcţie de valoarea bunului la data executării silite. (Judecator inspector Georgeta Onica )
(Secţia l-a penală, decizia penală nr. 506/1999)
