Prin sentinţa penală nr. 485 din 15 mai 2001, Judecătoria Baia Mare a condamnat pe inculpatul VT la o pedeapsă pecuniară pentru săvârşirea infracţiunii de lovire, prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 73 lit. b raportat la art. 76 lit. f Cod penal, obligându-1 la plata despăgubirilor civile către părţile civile.
Prin decizia penală nr. 326/R din 3 iulie 2001, Tribunalul Maramureş a admis recursul declarat de inculpat, a casat în parte sentinţa numai cu privire la despăgubirile civile pe care inculpatul a fost obligat să le plătească şi rejudecând cauza, a redus despăgubirile civile la care a fost obligat inculpatul, corespunzător culpei sale.
S-a reţinut că judecătoria în mod întemeiat a apreciat că inculpatul a comis infracţiunea de lovire sub stăpânirea unei puternice tulburări determinate de comportamentul părţii vătămate, care i-a lovit soţia şi ca atare, prejudiciul cauzat prin infracţiune este urmarea culpei comune a celor două părţi, astfel că inculpatul nu putea fi obligat să repare integral paguba, ci numai partea corespunzătoare culpei sale, apreciată de tribunal la 50%, în raport de gravitatea concretă a actului provocator şi în consecinţă, s-au redus cu acest procent despăgubirile civile datorate.
Decizia penală nr.326/R/03.07.2001 a Tribunalului Maramureş
