Judecătoria Constanţa, învestită cu soluţionarea cauzei privind pe SG, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 182 alin. 1 teza 1 Cod penal, a respins ca tardivă acţiunea civilă pornită de către RN pentru fiul său minor FC, în vârstă de 12 ani.
Curtea de Apel Constanţa, sesizată cu recursurile inculpatului şi procurorului, a constatat că prima instanţă a rezolvat greşit acţiunea civilă. In conformitate cu prevederile art. 17 alin. 1 şi 4 Cod procedură penală, acţiunea civilă se porneşte şi exercită din oficiu, în cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu, ori cu capacitate de exerciţiu restrânsă. Mai mult decât atât procurorul, când participă la judecată, este obligat să susţină interesele civile ale unei asemenea părţi vătămate. Drept urmare, instanţa de fond sau instanţa de apel trebuiau să admită ori să respingă ca nefondată acţiunea civilă pornită de RN, pentru minorul FC, victima agresiunii din data de 29.06.1999, dată la care a fost bătut de inculpatul SG suferind vătămări corporale, situaţie de fapt ce realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 alin. 1 Cod penal.
Prin decizia penală nr. 16/2001, Curtea de Apel Constanţa a casat ambele hotărâri pronunţate în cauză, şi a trimis dosarul la Judecătoria Constanţa, pentru a rezolva acţiunea civilă.
Decizia penală nr.16/2001 a Curţii de Apel Constanţa
