întrucât rezolvarea acţiunii civile în cadrul procesului penal este guvernată de principiul disponibilităţii, dacă inculpatul a achitat integral cheltuielile de spitalizare, nu se poate dispune reducerea acestora ca urmare a reţinerii aplicării art. 73 lit. b Cod penal şi pe cale de consecinţă, întoarcerea executării.
Prin sentinţa penală nr. 385/26.08.1998, Judecătoria Olteniţa a condamnat inculpatul C.L. la 15 zile închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 182 alin. 1 teza I Cod penal, cu aplicarea art. 73 lit. b Cod penal şi art. 74, 76 lit. d Cod penal cu aplicarea art. 71 Cod penal (vătămare corporală gravă în condiţiile provocării şi circumstanţelor menţionate).
S-a constatat acoperit prejudiciul fată de partea civilă Spitalul „Praf. Dr. Bagdasar” Bucureşti.
Inculpatul a fost obligat la plata către partea civilă Spitalul „Prof. Dr. Hociotă” a sumei de 1.440.992 lei şi către partea civilă Gh. Gh. a sumei de 10.000.000 lei cu titlul de despăgubiri civile.
S-a dispus confiscarea de la inculpat a unui topor aflat la camera de corpuri delicte a Poliţiei Municipiului Oltenita.
A mai fost obligat inculpatul la 200.000 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu şi la 100.000 lei către stat, cu titlul de cheltuieli judiciare.
Prima instanţă a retinut, în fapt, că în seara zilei de 10.11.1997, în jurul orei 21,00, inculpatul C.L. se afla la domiciliul martorului B.N., unde consuma băuturi alcoolice cu acesta şi cu alte persoane, din satul Crivăţ, oraşul Budeşti.
în timp ce se afla la domiciliul martorului B.N. a apărut partea vătămată Gh.Gh., care se afla sub influenţa băuturilor alcoolice şi văzându-l pe inculpat i-a adresat cuvinte jignitoare, l-a făcut handicapat, determinându-l să plece la domiciliul său. Partea vătămată nu a renunţat la ideea de a-l jigni pe inculpat şi l-a urmărit până la domiciliul său, care se afla la circa 50 m de cel al martorului B.N. Fiind tulburat de efectul băuturilor alcoolice şi de jignirile aduse de către partea vătămată, inculpatul a luat o toporişcă din curte şi a ieşit în stradă. Partea vătămată a continuat să-l jignească pe inculpat strigându-i că este ciung şi handicapat. întrucât partea vătămată l-a ameninţat cu o sticlă pe care o avea la ea şi pe care a ridicat-o deasupra capului pentru a-l lovi, inculpatul, ştiindu-se neputincios, a lovit pe întuneric şi la nimereală cu toporişca. Partea vătămată a fost lovită în zona occipitală stânga o singură dată cu toporişca, de către inculpat, după care acesta a intrat în curte.
Partea vătămată, după ce a fost lovită, s-a deplasat la domiciliul său şi văzând că sângerează, l-a rugat pe martorul A.Gh. să o transporte la spital, unde a fost internată la secţia chirurgie plastică din cadrul spitalului „Prof. Dr. Bagdasar” Bucureşti cu diagnosticul „traumatism prin agresiune cu plagă taiată zigomatică, occipitală stânga cu secţiune de pavilion US, glandă parotidă şi mastoidă stânga. Pareză periferică de nerv facial prin secţiunea de nerv facial stâng”.
împotriva sentinţei, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Olteniţa şi partea civilă Gh.Gh.
în apelul parchetului s-a susţinut o greşită individualizare a pedepsei, fiind prea mică, precum şi cuantumul despăgubirilor civile la care a fost obligat inculpatul în condiţiile reţinerii circumstanţei atenuante prevăzute de art. 73 lit. b Cod penal, astfel că si aceste despăgubiri trebuiau stabilite în raport de vinovăţie.
Apelanta parte civilă a criticat sentinţa pentru cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, care este prea mic.
Tribunalul Călăraşi, prin decizia penală nr. 473/A/11.11.1998, în baza art. 379 pct. 1 lit. a Cod procedură penală a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de partea civilă Gh.Gh. împotriva sentinţei penale nr. 385/1998 pronuntată de Judecătoria Olteniţa.
Prin aceeaşi decizie, în baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Olteniţa împotriva aceleiaşi sentinţe, pe care a modificat-o cu privire la pedeapsa aplicată şi la cuantumul despăgubirilor civile, în sensul că a majorat pedeapsa aplicată inculpatului C.L. pentru infracţiunea prevăzută de art. 182 alin. 1 teza I Cod
penal cu aplicarea art. 73 lit. b Cod penal şi art. 74, 76 lit. d Cod penal de la 15 zile la 3 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 şi 64 Cod penal; s-a redus cuantumul despăgubirilor civile la care a fost obligat inculpatul cu 50% şi a fost obligat acesta către Spitalul „Prof. Dr. Hociotă” la 720.496 lei cu acest titlu plus dobânzile legale aferente, şi la 5.000.000 lei către partea civilă Gh.Gh. cu titlul de despăgubiri civile, menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei penale şi obligând partea civilă Gh.Gh. la cheltuieli judiciare către stat, iar onorariul avocatului din oficiu s-a suportat de Ministerul Justitiei.
în considerentele deciziei, tribunalul, în ceea ce priveşte apelul părţii civile a apreciat că nu este admisibil atunci când critică latura penală, invocând dispoziţiile art. 362 Cod procedură penală.
în ceea ce priveşte apelul parchetului, s-au apreciat ca fiind corect reţinute prevederile art. 73 lit. b Cod penal, însă greşită individualizarea pedepsei, impunându-se majorarea, dar, în condiţiile reţinerii circumstanţelor atenuante, regimul sancţionator de reducere a pedepsei ca urmare a circumstanţelor menţionate influenţând şi reducerea despăgubirilor civile.
Din împrejurările în care s-a desfăşurat activitatea infracţională s-a reţinut pentru fiecare parte o vinovăţie în cotă de 50%, astfel că despăgubirile civile (inclusiv cheltuielile de spitalizare neachitate) au fost reduse cu 50%, însă cât priveşte prejudiciul cauzat spitalului „Prof. Dr. Bagdasar” Bucureşti s-a observat că acesta a fost acoperit de către inculpat de bună voie.
Decizia menţionată a fost recurată atât de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi, cât şi de partea civilă Gh.Gh.
în recursul parchetului se critică decizia sub aspectul laturii civile, în condiţiile reţinerii prevederilor art. 73 lit. b Cod penal prin obligarea inculpatului la plata integrală a cheltuielilor de spitalizare către partea civilă Spitalul Clinic „Prof. Dr. Bagdasar” Bucureşti, deşi se impunea reducerea cu 50%, şi sub aspectul individualizării pedepsei, impunându-se o pedeapsă mai mare.
în recursul părţii civile se critică decizia sub aspectul pedepsei minore aplicate, dar şi a valorii despăgubirilor acordate, solicitându-se majorarea de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei.
Ambele recursuri au fost respinse, respectiv cel al parchetului, ca nefondat, iar cel al părţii civile, ca inadmisibil.
Curtea a examinat recursul parchetului prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 385^9 pct. 171 şi 14 Cod procedură penală, apreciind ambele critici neîntemeiate şi stabilind că în mod corect instanţele au reţinut dispoziţiile art. 73 lit. b Cod penal (provocarea şi regimul sancţionator corespunzător acesteia), dar şi celelalte circumstanţe, pedeapsa aplicată inculpatului fiind corespunzătoare funcţiilor ei.
De asemenea, în mod judicios, instanţa de apel a retinut că suma de 436.925 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare acordate victimei de Spitalul Clinic
de Urgenţă „Prof. Dr. Bagdasar” Bucureşti a fost achitată integral şi voluntar de inculpat. întrucât rezolvarea acţiunii civile este guvernată de principiul disponibilităţii, nu trebuie reduse corespunzător cotei de 50% – neimpunându-se întoarcerea acestei executări.
în ceea ce priveşte recursul părţii civile, prima critică a fost apreciată ca inadmisibilă, fiind invocate prevederile art. 3852 Cod procedură penală, cu referire la art. 362 alin. 1 lit. d Cod procedură penală, potrivit cărora, partea civilă poate face recurs numai în ceea ce priveşte latura civilă şi nu şi cea penală; a doua critică, referitoare la majorarea cuantumului daunelor civile reprezintă o chestiune de apreciere exclusivă a instanţelor, ce nu se încadrează în nici unul din cazurile de casare enumerate limtativ şi expres prin dispoziţiile art. 385^9 pct. 1-21 Cod procedură penală. (Judecator Rodica-Aida Popa)
(Secţia a ll-a penală, decizia penală nr. 477/1999)
