Principiul reparării integrale a prejudiciului impune soluţia actualizării despăgubirilor în raport de evoluţia indicelui preţurilor de consum pe perioada de la producerea pagubei şi până la data judecării cauzei.
Prin sentinţa penală nr.3315/12.10.1999 a Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti s-a dispus condamnarea inculpatei P.l. la 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art.2151 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. şi art.13 alin.1 C.pen.
Inculpata a fost obligată, în solidar cu partea responsabilă civilmente -Primăria sectorului 5 Bucureşti, la 3.235.000 lei despăgubiri civile, către partea civilă Fundaţia Fondul Libertatea şi la 55.961.240 lei către partea civilă Primăria sectorului 5 (fond ajutor mame).
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut faptul că, în perioada 20.10.1992-10.02.1994, inculpata, în calitate de la serviciul buget-finanţe – Primăria sectorului 5 – s-a ocupat cu plăţi din Fondul Libertatea, pentru răniţi şi urmaşii celor decedaţi în Revoluţia din 1989, din data de 20.10.1992, şi de plăţi din fondul de ajutor pentru mame cu mai mulţi copii, fond D.P.M.O.S., începând cu data de 01.08.1993, gestionând contui 110 -sume de mandat şi în depozit.
De precizat că sumele de bani pentru ajutorul de mame erau virate de D.P.M.O.S., conform evidenţelor înaintate de Primărie, iar cele pentru răniţii de la Revoluţie din Fondul Libertatea, în aceleaşi condiţii, în contul Primăriei, deschis la B.C.R.
în cursul urmăririi penale, s-a stabilit că inculpata a creat un prejudiciu în suma de 9.035.000 lei la fondul de ajutoare a mamelor cu mai mulţi copii, şi de 3.235.000 lei la fondul pentru răniţii din Revoluţie.
în cursul cercetării judecătoreşti, Primăria sectorului 5 se constituie parte civila cu suma de 55.961.240 lei, reprezentând prejudiciu actualizat conform indicelui de inflaţie, a sumei de 9.035.000 lei, iar Fondul Libertatea cu suma de 3.235.000 lei.
împotriva sentinţei au declarat apel inculpata şi partea civilă, Primăria sectorului 5.
Apelul inculpatei vizează atât latura penală, cât şi cea civilă, solicitând condamnarea sa pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art.214 alin.1 şi 2 C.pen. şi nu art.2151 alin.1 C.pen. (cu art.41 alin.2 C.pen. art.13 C.pen.), apoi pe latură civilă, obligarea sa doar la plata sumei de 9.035.000 lei către partea civilă Primăria sectorului 5, suma actualizată la care a fost obligată fiind o îmbogăţire fără just temei a părţii civile.
Primăria sectorului 5 critică sentinţa pentru că nu i s-au acordat despăgubirile civile pretinse la data judecării pe fond, întrucât valoarea acestora, în raport de indicele de inflaţie, este alta decât cea de la data constituirii de parte civilă.
Prin decizia penală nr.595/21.04.2000, Tribunalul Bucureşti – secţia a ll-a penală admite apelul inculpatei, atât cu privire la latura penală, cât şi la latura civilă, şi respinge, ca nefondat, apelul părţii civile.
Cu privire la soluţionarea laturii civile, instanţa de apel constată prejudiciul recuperat către Fondul Libertatea, în sumă de 3.235.000 lei, şi că prejudiciul părţii civile Primăria sectorului 5 este în sumă de 9.035.000 lei, recuperat în parte, şi obligă pe inculpată la plata unei diferenţe de 4.370.000 lei.
S-a apreciat că a se acorda valori indexate la sumele de bani care constituie prejudiciul real ar fi o îmbogăţire fără just temei a părţii civile, care nu are suport legal, situaţie în care instanţa de fond, în mod greşit a admis pretenţia părţii civile – Primăria sectorului 5.
Partea civilă – Primăria sectorului 5 – declară recurs împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti, motivat de faptul că instanţa de apel a făcut o greşită aplicare a legii (art.14 C.pr.pen., art.998 C.civ.) în sensul că nu s-a respectat principiul reparării integrale a prejudiciului cauzat prin fapta inculpatei.
Curtea a apreciat recursul ca fiind fondat, l-a admis şi pe fond majorează prejudiciul la care a fost obligată inculpata către partea civilă Primăria sectorului 5 la suma de 55.961.240 lei.
Pentru a se pronunţa astfel, Curtea a reţinut faptul că instanţa de fond a apreciat judicios că valoarea reală a prejudiciului creat de inculpată la nivelul anului 1999 (data pronunţării hotărârii penale) este de 55.961.240 lei, la care a şi obligat pe inculpată către partea civilă Primăria sector 5.
Instanţa de apel a redus valoarea prejudiciului la nivelul anului 1994, în mod eronat, deoarece suma însuşită de inculpată în anul 1994 (9.035.000 lei) avea o valoare de 55.961.240 lei în anul 1999 (la data judecării cauzei pe fond), ca efect al creşterii indicelui preţurilor de consum.
Deşi, ca valori absolute, cele două sume sunt diferite şi creează impresia unei îmbogăţiri fără just temei, totuşi, din punct de vedere al creşterii preţurilor de consum, aceste sume au o valoare reală egală.
(Secţia I penală, decizia nr. 1548/2000) NOTĂ: Modul de soluţionare al instanţei de fond şi al instanţei de recurs a laturii civile, privind pretenţiile părţii civile Primăria sectorului 5, de obligare a inculpatei la plata unui prejudiciu actualizat, conform indicelui de inflaţie, privind suma de 9.035.000 lei, este discutabil.
Suma de 9.035.000 lei este un prejudiciu creat fondului de ajutorare a mamelor cu mai mulţi copii, fond constituit de la bugetul statului, cu sarcina administrării lui în contul D.P.M.O.S., care virează sumele necesare plăţilor primăriilor din raza sa de activitate, pe baza documentelor întocmite de acestea.
Neplata unor asemenea drepturi băneşti, ca urmare a nesolicitării lor de către persoanele îndreptăţite, obligă unităţile plătitoare la restituirea acestor sume la buget, în termen de 3 zile, conform disciplinei financiar-contabile reglementate de H.G. nr.704/1993, de aplicare a Legii nr.82/1992.
Nerespectarea termenului de rambursare obligă persoana vinovată la plata de penalităţi de întârziere, conform art.13 din O.G. nr.11/1996, care prevede faptul că: „orice obligaţie bugetară neachitată la scadenţă generează plata unor penalităţi pentru fiecare zi de întârziere, până la data achitării sumei datorate, inclusiv”.
Prin hotărâre a Guvernului, periodic, se actualizează cota majorărilor de întârziere, în corelaţie cu rata anuală a dobânzii de referinţă a B.N.R.
Prin O.G. nr.34/25.08.1995 se prevăd unele măsuri de reducere şi reglementare unitare a majorărilor de întârziere pentru neplata la termen a sumelor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale etc.
Conform acesteia, penalitatea de întârziere la plată pentru sumele datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, etc. este stabilită la 0,12% pentru fiecare zi de întârziere, modificată prin reglementările legale ulterioare: O.G. nr.11/1996, H.G. nr.251/1997, H.G. nr.21/1998 şi H.G. nr.354/1999.
în speţă, Primăria sectorului 5, în calitate de administrator al unui fond din bugetul asigurărilor sociale, solicită indexarea sumei datorate de inculpată conform indicelui de inflaţie, în condiţiile în care legea prevede expres sancţiunea financiară, în caz de neplată la termen a sumelor datorate la buget – penalităţi de întârziere la plată.
Ca urmare, în opinia noastră, constituirea de parte civilă trebuia soluţionată prin aplicarea reglementărilor O.G. nr.11/1996 şi următoarele, inculpata urmând a fi obligată la plata sumei datorate şi a penalităţilor de întârziere la plată, calculate la suma datorată, de la data naşterii obligaţiei de restituire şi până la plata sumei.
Acest punct de vedere este susţinut şi de faptul că acordarea de ajutor bănesc către mamele cu mai mulţi copii, ajutor nesolicitat de cei îndreptăţiţi în luna respectivă, nu îndreptăţeşte persoana în cauză să solicite în perioada următoare o plată indexată la valoarea sumei de la data cererii, în condiţiile în care acea persoană îşi poate revendica dreptul şi ulterior, în limitele prescripţiei dreptului. (Judecator Violeta Hutopila)
