Prin s.p. nr. 352/2005 Judecătoria Calafat a pronunţat condamnarea inculpaţilor DI, SO si BL pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 208 alin. 1 si 209 alin. 1 lit. a, g Cod penal, cu aplicarea art. 99 si urm. Cod penal.
Prin d.p. 558/2005 Tribunalul Dolj a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpaţi.
Împotriva acestor hotărâri, inculpaţii au declarat recurs, iar la termenul din 3 martie 2006, reprezentantul parchetului a invocat nelegalitatea sesizării instanţei de judecata, ca motiv de casare a celor doua hotărâri, întrucât faţă de cele trei persoane trimise în judecata nu a fost pusa în mişcare acţiunea penală.
Prin decizia penală nr. 35/2006 Curtea de Apel Craiova – secţia pentru minori si de familie, a admis recursul inculpaţilor, fiind incident cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. 1 pct. 2 cod procedură penală si s-a dispus casarea ambelor hotărâri.
În baza art. 333 Cod procedură penală s-a dispus restituirea dosarului la parchet pentru completarea urmăririi penale şi respectarea dispoziţiilor procedurale care reglementează trimiterea în judecata a învinuitului.
Pentru a se pronunţa astfel, Curtea a avut în vedere următoarele considerente:
Acţiunea penală are ca scop tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârşit infracţiuni şi ea se pune în mişcare prin actul de inculpare prevăzut de lege, potrivit art. 9 Cod procedură penală.
În speţă, acţiunea penală nu a fost pusă în mişcare nici prin ordonanţă, în sensul dispoziţiilor art. 234-235 Cod procedură penală, nici prin rechizitoriu, în conformitate cu dispoziţiile art. 262 pct. 1 lit. a Cod procedură penală.În condiţiile în care încălcarea dispoziţiilor legale privind sesizarea instanţei este sancţionată cu nulitatea absolută, care nu poate fi înlăturata, putând fi invocate în orice stare a procesului şi se ia în considerare chiar din oficiu, aşa cum rezulta din interpretarea dispoziţiilor art. 197 alin. 2 şi 3 Cod procedură penală, Curtea a procedat în consecinţă.
