Acţiunea civilă în procesul penal. Interpretarea probelor


Soluţionarea acţiunii civile alăturată acţiunii penale în cadrul procesului penal se efectuează prin analiza şi coroborarea tuturor probelor administrate în acest sens, neputându-se da eficienţă numai unui mijloc de probă administrat în cauză.

Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, Decizia nr. 340 din 7 aprilie 2010

Prin sentința penală 96/02.04.2009 de Judecătoria Pucioasa, în dosarul 1864/283/2008, a dispus condamnarea inculpaților M.C., P.F., D.F. și C.M. pentru infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C.pen., cu aplicarea art. 41-42 C.pen. Inculpații P.F. și C.M. au fost condamnați la pedepse de către 3 ani închisoare, pentru inculpatul P.F. dispunându-se suspendarea condiționată a executării pedepsei în baza C. pen. Inculpații M.C. și D.F. au fost condamnați la pedepse de 2 ani închisoare și respectiv 1 an și 6 luni închisoare, în beneficiul acestora reținându-se circumstanțe atenuante potrivit dispozițiile art. 74 lit. a) și c) C.pen. și dispunându-se suspendarea condiționată a executării pedepselor respective. în cauză s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71,art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen., pentru inculpații M.C., P.F. și D.F. aplicându-se și dispozițiile art. 71 alin. (5) C.pen.

în baza art. 14,art. 15 și art. 346 C.proc.pen. a fost admisă acțiunea civilă exercitată de către partea civilă SC S.E. SA inculpații au fost obligați în solidar, iar dintre aceștia inculpații M.C. și D.F. în solidar și cu partea responsabilă SC C.S. SRL la despăgubiri către partea civilă echivalentul a 8.835 euro.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că în perioada martie – 5.04.2008, inculpații C.M., P.F., M.C. și D.F. (ultimii doi angajați cu contract de muncă la SC C.S. SRL care asigură paza obiectivului Fabrica de Becuri a SC S.E. SA, au sustras în mai multe nopți și în baza aceleiași rezoluții infracționale cutii sigilate cu socluri de becuri 30 bucăți și suporturi de țeavă 100 bucăți, folosite la fabricarea corpurilor de iluminat. Ultimul act de sustragere a avut loc în noaptea de 4/05.04.2008, când inculpații, cu excepția inculpatului P.F., care a asigurat paza, au pătruns în interiorul depozitului printr-o fereastră neasigurată și dintr-o zonă în care se aflau depozitate mai multe cutii din carton pline cu socluri pentru becuri au sustras un număr de 30 de cutii pe care, după ce le-au scos din depozit, le-au transportat cu autoturismul inculpatului C.M. (împreună cu inculpatul P.F.) la domiciliul acestuia.

S-a apreciat de către instanța de fond că faptele și vinovăția inculpaților au fost dovedite prin coroborarea declarației inculpatului D.F., care a recunoscut fapta și a descris amănunțit modul de operare și activitatea desfășurată de fiecare dintre inculpați, a indicat convorbirile telefonice pe care le-a purtat cu coautorii și mijlocul de transport folosit pentru transportarea bunurilor sustrase, cu procesul-verbal de percheziție domiciliară (ocazie cu care au fost identificate la locuința inculpatului C.M. 8 pachete cu câte 10 bucăți bare din tabla metalică de culoare aurie, recunoscute de gestionarii părții vătămate ca fiind cele sustrase din magazie, mai multe plăcuțe cu numere de înmatriculare pentru autovehicule), cu procesul-verbal de cercetare la fața locului și raportul de constatare tehnico-științifică care a concluzionat că urma de încălțăminte ridicată de pe pardoseala magaziei este impresiunea bocancului ridicat la percheziția domiciliară efectuată la locuința lui C.M., cu declarația martorului M.C., care a arătat că la data de 5.04.2008 a observat în gospodăria inculpatului C.M. mai multe cutii sigilate de socluri pe care le-a recunoscut ca fiind cele sustrase de la partea vătămată, în calitate de fost angajat al acesteia, recunoscându-le de asemenea din fotografii și în timpul urmăririi penale, precizând totodată că parte din acestea au fost vândute de inculpații C.M. și P.F. la doi bărbații de etnie rromă, precum și din declarațiile martorilor B.E. și L.I., gestionari ai părții civile și care au sesizat dispariția bunurilor, D.C. și M.C.

Soluționând acțiunea civilă a cauzei, instanța de fond a considerat dovedit prejudiciul pretins prin adresa de calcul de partea responsabilă civilmente SC E. SA în suma de 8.835 euro, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase (cutii de socluri), cu facturile fiscale nr. 706024/08.01.2008 și nr. BL04012008, fișele de magazie, referatul întocmit de gestionarul L.I., decizia nr. 17/07.04.2008 de inventariere a soclurilor, lista de inventariere, notele de recepție și constatare de diferențe nr.12/10.01.2008, nr.143/06.03.2008.

în ceea ce privește partea responsabilă civilmente SC C.S. SRL, instanța de fond a apreciat că nu poate opera răspunderea civilă contractuală a acesteia, dat fiind faptul că, potrivit art. 7 din contract, aceasta intervine doar în cazul pagubelor produse beneficiarului prin sustrageri, în timpul și din vina efectuării serviciului, atunci când infractorii nu sunt cunoscuții. Constatând că inculpații M.C. și D.F. aveau la data săvârșirii infracțiunii care a cauzat părții civile prejudiciul de 8.835 euro calitatea de angajați (agenți de paza) ai SC C.S. SRL, răspunderea societății angajatoare intervine în calitate de comitent în solidar cu răspunderea prepușilor vinovați de producerea pagubei potrivit art. 1000 alin. (3) C.civ., raportat la art. 998-999 C.civ.

împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații D.F., M.C. și C.M., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate. în motivele scrise, inculpatul M.C. a susținut că este nevinovat, iar sub aspectul laturi civile prejudiciul reținut de instanță este mult prea mare și nedovedit. Astfel, martorul L.I., deși a sesizat în dimineața zilei de 4.04.2008 lipsa a 160 de cutii, totuși nu a sesizat poliția. Mai mult, deși a fost cercetat pentru fapta din 4/05.04.2008, când s-a constatat lipsa a 37 de cutii, în mod greșit au fost obligați inculpații la acoperirea contravalorii a 200 de cutii.

Inculpatul C.M. a solicitat achitarea, arătând că nu sunt în cauză probe care să îl incrimineze, iar inculpatul D.F. a solicitat reducerea pedepsei aplicate de instanță, iar sub aspect civil reducerea cuantumului despăgubirilor, deoarece prejudiciul reținut nu este dovedit în totalitate.

Prin decizia nr. 157/13.11.2009 a Tribunalului Dâmbovița au fost admise, în parte, apelurile declarate de apelanții-inculpați în ceea ce privește latura civilă a cauzei și, în consecință, s-a redus cuantumul sumei la care aceștia au fost obligați, de la 8.835 euro la 2.451,75 euro echivalentul în lei, sumă reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase. Pentru a dispune astfel, instanța de apel a reținut aproximativ aceeași situație de fapt ca și instanța de fond, cu excepția însă a numărului de cutii cu socluri sustrase. în acest sens s-a făcut trimitere la declarația martorului L.I., care avea calitatea de gestionar la depozitul de unde au fost sustrase bunurile, declarație din care ar rezulta că el a constatat lipsa, în data de 7.04.2008, a 37 cutii cu socluri, fiecare având câte 5.000 bucăți Această declarație se precizează că se coroborează cu mențiunile din procesul-verbal de cercetare la fața locului și declarația inculpatului D.F. care vorbește de sustragerea în două date (lunile martie și aprilie) a câte 20-25 cutii cu socluri. S-a dedus din declarația aceluiași martor și faptul că anterior acestor sustrageri nu a fost efectuat un inventar, ci în fiecare lună „se verifică numai componența depozitului”, inventarul efectuându-se numai o dată pe an. Ultimul inventar efectuat înainte de sustragere fiind cel din lunile decembrie-ianuarie, când nu s-a verificat depozitul în sensul de a se număra cutiile existente, ci toată evidența se rezuma la documentele întocmite privind intrările și ieșirile din depozit.

împotriva acestei soluții au declarat recurs partea civilă SC S.E. SA și inculpatul C.M. în concluziile sale partea civilă a precizat că în mod nejustificat instanța de fond a redus cuantumul sumei stabilite de către instanța de fond, bazându-se doar pe declarația unui singur martor și eludând înscrisurile depuse în cauză, precum și faptul că nu s-a menționat elementele ce au condus la stabilirea sumei de 2.451,75 euro, iar inculpatul C.M. a solicitat achitarea sa, menționând că nu se face vinovat de comiterea vreunei infracțiuni.

Analizând recursurile formulate prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor invocate, cât și conform art. 3859 alin. (3) C.proc.pen., Curtea a considerat printre altele că recursul părții civile este fondat. Curtea apreciază că prejudiciul cauzat părții civile a fost corect stabilit de către instanța de fond prin coroborarea atât a declarațiilor date în cauză, cât și a înscrisurilor depuse în acest sens la dosar. Sub acest aspect, în mod nejustificat instanța de apel a reținut numai declarațiile martorului L.I., fie ele date și de către un gestionar la depozitul de unde s-au sustras bunurile, declarație care însă nu poate contrazice procesul-verbal de inventariere efectuat pentru lunile decembrie 2007 – ianuarie 2008 cu doar trei luni înainte de comiterea faptelor pentru care sunt cercetați inculpații, decizia nr. 17/07.04.2008 de inventariere a soclurilor, notele de recepție și constatare de diferențe nr. 12/10.01.2008, nr. 143/06.03.2008. Un alt motiv de nelegalitate a micșorării cuantumului prejudiciului este și faptul că instanța de apel nu a precizat modalitatea de calcul prin care ajuns la suma de 2.451,75 euro.

Pentru aceste motive Curtea de Apel a casat decizia Tribunalului și a menținut în latură civilă soluția instanței de fond.

(Judecător Florentin Teișanu)