Delimitare faţă de pluralitatea ocazională de infractori.
Potrivit art. 7 din Legea nr. 39/2003 iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
Potrivit art. 7 din Legea nr. 39/2003 iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
Noţiunea de grup infracţional este definită în art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 39/2003, reprezentând acel grup structurat, format din trei sau mai multe persoane, care exista pentru o perioada şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
Din definiţia data chiar de legiuitor rezulta ca grupul infracţional implică participarea a cel puţin trei persoane, care trebuie sa acţioneze în mod unitar, pe baza unei structuri bine definite, în care conducerea şi rolul fiecărui component al grupului sa fie prestabilite.
Din definiţia data chiar de legiuitor rezulta ca grupul infracţional implică participarea a cel puţin trei persoane, care trebuie sa acţioneze în mod unitar, pe baza unei structuri bine definite, în care conducerea şi rolul fiecărui component al grupului sa fie prestabilite.
Aderarea la un grup infracţional organizat constă în intrarea efectivă a făptuitorului într-un astfel de grup, ca membru al acestuia. Insă, existenta infracţiunii în aceasta modalitate de săvârşire este condiţionată, de prezenţa unui grup deja constituit, în care făptuitorul înţelege sa intre ca membru.
În aceasta ordine de idei, faptele imputate inculpatului L.D. nu trebuie examinate în mod izolat, ci doar în contextul activităţii de ansamblu a grupului infracţional organizat, prin întrepătrundere cu activitatea infracţională a altor membri ai grupului, întrucât numai în felul acesta este cu adevărat posibilă decelarea mecanismului coordonat de funcţionare a reţelei de criminalitate organizata, care a presupus asumarea si îndeplinirea de către membrii săi a unor sarcini precise, în realizarea scopului propus: obţinerea de beneficii materiale prin înşelăciune în formă continuată prin emiterea unor file CEC şi bilete la ordin fără a avea disponibil în cont.
Prin sentinţa penală nr. 161 din 09 iulie 2012 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul cu nr. 10750/95/2010*, în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, a fost condamnat inculpatul L.D. (fiul lui Vasile şi Florica, născut la data de 22.10.1952 în Municipiul Bucureşti, cu domiciliul în Bucureşti, str. D. nr. sector 3, CNP. ) la 5 ani închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II – a şi lit. b Cod penal; în baza art. 215 alin. 1, 2, 3, 4 şi 5 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b şi art. 41 alin. 2 Cod penal, a fost condamnat acelaşi inculpat la 10 ani închisoare şi 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II – a şi lit. b Cod penal; s-a constatat că infracţiunile deduse judecăţii în prezenta cauză, sunt concurente cu infracţiunea prevăzută de art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934, pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 5.000 lei amendă prin sentinţa penală nr. 486 din 19 iunie 2009 a Judecătoriei Sector 6 Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 596/03.11.2009 a Tribunalului Bucureşti şi cu infracţiunea prevăzută de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, pentru care a fost condamnat la 4000 lei amendă prin sentinţa penală nr. 734 din 17.04.2008 a Judecătoriei Sector 5 Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 1565/26.10.2009 a Curţii de Apel Bucureşti; în baza art. 34 lit. e combinat cu art. 36 alin. 2 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 10 ani închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa amenzii de 5000 lei; s-a constatat executată pedeapsa de 5000 lei amendă; în baza art. 35 alin. 3 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II – a şi lit. b Cod penal, timp de 3 ani; în baza art. 71 alin. 2
Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II – a şi lit. b Cod penal, ce s-a dispus a se executa începând de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri judecătoreşti.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că prin rechizitoriul nr. 32/D/P/2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată, printre alţii, a inculpatului L.D., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave prevăzută de art. 215 alin. 1, 2, 3, 4 şi 5 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 33 lit. a Cod penal şi art. 37 lit. a Cod penal
În fapt, s-a reţinut că în perioada august 2006 – iunie 2007, pe raza municipiului Bucureşti a fost iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat de către inculpaţii B.C., U.T. şi M. Z. Ş. A., grup la care ulterior au aderat inculpaţii L.D, I.G., D.I.T., precum şi învinuiţii S.F.C. şi V.N.
Grupul infracţional s-a organizat cu o structură bine determinată şi cu următoarele caracteristici: activitatea infracţională a fost planificată, conspirată şi a avut un caracter de continuitate; existenţa liderilor şi ierarhia subordonării; specializarea membrilor grupării a decurs din divizarea atribuţiilor ce aveau ca obiect obţinerea de mijloace financiare prin activităţi ilicite, în special prin înşelăciune.
Inculpaţii B.C., U.T. şi M.Z.Ş.A. în calitate de coordonatori iniţiatori ai grupării infracţionale au determinat persoane cu o situaţie materială precară să preia împreună cu câte unul dintre ei, ca asociat şi administrator, dar administrarea în fapt era realizată de coordonatorii grupului.
Persoanele fără venituri erau susţinute financiar şi coordonate de către liderii grupului în sensul că: li se asigura cazarea, era plătită contravaloarea părţilor sociale pentru preluarea societăţilor comerciale, iar pentru a nu fi denunţaţi organelor de poliţie erau remuneraţi periodic, prin mandate poştale; se alegea un sediu social pentru societatea comercială şi după ce se cesionau părţile sociale, inculpaţii mergeau la bănci unde deschideau conturi pe numele administratorilor de drept şi erau semnate de către aceştia file CEC şi bilete la ordin, în alb. Aceste mijloace de plată erau ulterior încredinţate unuia din liderii grupării.
Pentru îngreunarea identificării mărfurile luate cu bilete la ordin şi CEC-uri erau transportate cu mijloace de transport închiriate ocazional.
Pentru ca societăţile comerciale folosite în comiterea infracţiunilor de înşelăciune cu file CEC şi bilete la ordin să aibă credibilitate în ceea ce priveşte relaţiile comerciale cu alte societăţi, liderii grupării stabileau pentru anumite persoane din grup să acţioneze în calitate de aşa zişi „reprezentanţi comerciali”, iar ca delegaţi acţionau ei, fiind familiarizaţi cu limbajul economic şi instruiţi asupra calităţii şi cantităţii mărfurilor pe care urmau să le comande.
Totodată, coordonatorii erau persoanele care contactau reprezentanţii părţilor civile în scopul achiziţionării de mărfuri, transmiteau prin fax note de comandă, semnau contracte în locul adevăraţilor administratori, negociau preţul, modalitatea şi termenele de plată.
Liderii grupării erau cei care plăteau cheltuielile ocazionate de cesiunea părţilor sociale ale firmelor pe care desfăşurau activitate infracţională, plăteau cheltuielile legate de hrană şi întreţinerea săgeţilor, a cheltuielilor de chirie, contravaloarea cheltuielilor de transport al mărfurilor „ cumpărate” de la părţile civile, etc.
Toate aceste cheltuieli nu erau evidenţiate în contabilitatea societăţilor comerciale folosite, scopul membrilor grupării fiind de a înşela părţile vătămate prin achiziţionarea de mărfuri şi folosirea pentru „plată” a unor file CEC în condiţiile unei lipse totale de disponibil în cont şi a interdicţiei bancare, intenţia nefiind acea de a desfăşura activităţi comerciale corecte, care să fie evidenţiate în documente contabile şi care eventual să atragă plata unor taxe şi impozite datorate bugetului de stat.
Mărfurile erau vândute către diferiţi agenţi economici la acelaşi preţ sau la unul uşor ridicat peste cel de achiziţie, iar pentru a se crea aparenţa de legalitate liderii grupării emiteau facturi pe numele unei societăţi comerciale a căror activitate o coordonau în fapt.
Societăţile comerciale preluate de membrii grupării prin intermediul căror şi-au desfăşurat activitatea infracţională au fost următoarele: S.C. SPECTRA TELECOM S.R.L., S.C. METAL GENIUS S.R.L. şi S.C. GIORGIO GRUP S.R.L.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel, printre alţii, inculpatul L.D., iar prin decizia penală nr. 258 din 30 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Craiova a fost admis apelul declarat de inculpatul L.D.; a fost desfiinţată sentinţa, pe latură penală, numai cu privire la acest inculpat, iar pe latură civilă în totalitate, şi a fost trimisă cauza spre rejudecare la instanţa de fond, Tribunalul Gorj, sub aceste aspecte şi au fost menţinute celelalte dispoziţii.
Pe rolul Tribunalului Gorj cauza a fost înregistrată pentru rejudecare la data de
23.12.2011, la nr. 10750/95/2010*.
In rejudecare s-a dispus refacerea tuturor actelor procesuale care-l priveau pe acest inculpat, care a fost ascultat la termenul de judecată din 15.02.2012.
Instanţa de fond, analizând actele şi lucrările cauzei (actele de urmărire penală, ansamblul probator administrat în cursul judecăţii în primul ciclu procesual şi menţinut de către instanţa de control judiciar, coroborat cu ansamblul probator administrat în rejudecarea cauzei), a constatat că s-a conturat existenţa următoarelor acte materiale ce au fost efectuate de către inculpatul L.D.:
În anul 2006, la solicitarea inculpaţilor M.Z.Ş.A. şi U.T., inculpatul L.D. a asigurat: ridicarea şi transportul de la Gara de Nord la apartamentul deţinut de grupul infracţional, a inculpaţilor I.G. şi D.I.; transportul inculpaţilor B.C. şi U.T., precum şi a unui alt bărbat la Cabinetului avocatului B.M.N. la momentul cumpărării S.C. SPECTRA TELECOM S.R.L.; transportul inculpaţilor B.C., U.T., M.Z.Ş.A. şi D.I.T. în municipiul Urziceni la sediul C.E.C., unde inculpatul D.I.T. depus o cerere de deschidere de cont şi de eliberare carnete CEC şi bilete la ordin în calitate de administrator la S.C. METAL GENIUS S.R.L.; prezentarea, în luna noiembrie 2006, în calitate de delegat al S.C. SPECTRA TELECOM S.R.L., la sediul S.C. BETAN COMPUTERS SERV S.R.L. pentru ridicarea mărfurilor achiziţionate (componente de calculatoare), încărcarea acestora în camionul închiriat de U.T. şi predarea filei CEC completată de M.Z.Ş.A.; prezentarea, în luna decembrie a anului 2006, în calitate de angajat şi delegat al S.C. METAL GENIUS S.R.L., la punctul de lucru din Bucureşti al S.C. DELTA PLUS IMPEX S.R.L., pentru observarea echipamentelor de protecţie oferite spre vânzare, iar ulterior pentru ridicarea mărfurilor, semnarea facturilor fiscale şi predarea în schimbul mărfurilor a biletului la ordin semnat şi ştampilat de către inculpatul D.C.T.
Aceste acte materiale au fost executate de către inculpatul L.D. în contextul în care, în anul 2006 acest inculpat, având domiciliul în Bucureşti, a cunoscut pe inculpaţii M.Z.S.A., D.C.T., U.T., I.G., B.C., dar şi alţi bărbaţi care, în perioada respectivă „migraseră” din municipiul Timişoara şi se stabiliseră, în parte, în Bucureşti, în scopul derulării de afaceri ilicite, respectiv al utilizării de CEC-uri şi bilete la ordin fără acoperire pentru achiziţionarea de mărfuri de la diferite firme, prin mijloace de natură să înşele încrederea acestora cu privire la intenţiile lor frauduloase, urmată de vânzarea acestor mărfuri către alte firme.
Astfel cum rezultă şi din declaraţia inculpatului L.D., toţi aceşti bărbaţi au funcţionat într-un grup de cunoscuţi, unii dintre ei locuind efectiv în Bucureşti, alţii locuind în ţară, dar deplasându-se în Bucureşti la solicitarea celor dintâi în momentele în care se impunea aceasta.
De asemenea, numai unii dintre aceşti bărbaţi, precum inculpaţii M.Z.S.A. şi D.C.T., au stabilit contacte directe cu administratorii firmelor de la care erau achiziţionate mărfurile.
Alţi inculpaţi aveau preocupări care îi puneau mai puţin sau aproape deloc în contact direct cu administratorii firmelor; de altfel, inclusiv inculpaţii M.Z.S.A. şi D.C.T. au evitat a se prezenta personal la toate firmele înşelate, motiv pentru care au apelat la alţi membri ai grupului, ce se prezentau drept „delegaţi”, precum inculpatul L.D; acest fapt este explicabil prin aceea că începeau deja să fie cunoscuţi (aşa cum este cel puţin cazul inculpatului B.C.) în zona municipiului Bucureşti, dar şi în alte localităţi din ţară, ca fiind o persoane care se ocupă cu obţinerea de marfă prin înşelarea firmelor.
În consecinţă, preocuparea acestora consta în identificarea firmelor de la care urmau a se face achiziţiile de mărfuri, purtarea discuţiilor şi negocierilor telefonice, purtarea corespondenţei electronice cu viitoarele victime, efectuarea demersurilor de achiziţionare a societăţilor comerciale ce constituiau mijloacele de inducere în eroare şi, foarte important, plasarea mărfurilor obţinute prin înşelăciune.
Inculpatul L.D. a aderat la acest grup, deja constituit la acel moment, prin intermediul inculpatului M.Z.S.A., iar această aderare a rezultat din stabilirea de contacte permanente cu membrii cei mai importanţi ai grupului, din acceptarea de a-i însoţi pe aceştia în Bucureşti în deplasările impuse de efectuarea diferitelor demersuri la biroul de avocatură şi la băncile comerciale, din acceptarea efectuării a diferite activităţi pentru aceşti inculpaţi, unele dintre activităţi constituind acte materiale ale infracţiunii de înşelăciune.
Împrejurarea că inculpatul L.D. nu a avut acces la toate acţiunile şi informaţiile grupului, nu este de natură să conducă la concluzia că acest inculpat nu a aderat la grupul infracţional organizat, întrucât de esenţa unui asemenea grup este tocmai organizarea structurată, ierarhică, pe paliere, astfel încât cantitatea de informaţie, influenţa şi importanţa scad către palierele inferioare.
Aşa fiind, instanţa de fond nu a putut reţine apărarea inculpatului în sensul că nu se subzistă aderarea sa la grupul infracţional, întrucât ceilalţi inculpaţi, recunoscuţi ca deja constituiţi într-un grup infracţional, erau persoane închise, care nu ofereau prea multe informaţii despre ceea ce făceau. De asemenea, nu a putut fi reţinută nici apărarea inculpatului în sensul că a săvârşit fără intenţie actele materiale ce au constituit elementul material al laturii obiective a infracţiunii de înşelăciune întrucât, astfel cum inclusiv inculpatul a recunoscut în declaraţia dată în faţa instanţei de rejudecare, acesta a fost prezent la toate momentele marcante din punct de vedere al strategiei infracţionale a grupului, respectiv prin deplasarea la avocat pentru preluarea societăţii comerciale paravan, la unitatea bancară pentru ridicarea formularelor CEC şi biletelor la ordin, prin deplasarea efectivă la societăţile comerciale, în cazul S.C. DELTA PLUS IMPEX S.R.L. inclusiv pentru observarea anterioară a echipamentelor de protecţie oferite spre vânzare, pentru a crea astfel aparenţa unor cumpărători serioşi.
În acest context, susţinerea inculpatului, prin opoziţie cu probele obiective existente la dosarul cauzei, nu depăşeşte stadiul unei simple apărări.
Faptele inculpatului L.D. au fost pe deplin dovedite cu: declaraţiile inculpaţilor M.Z.S.A. (fila 58 vol. IV şi fila 48 vol. II d. fond, fila 117 vol. I dosar 10750/95/2010*), D.C.T. (fila 97 vol. II d. fond), U.T. (fila 60 vol. IV şi fila 49 vol. II d. fond, fila 116 vol. I dosar 10750/95/2010*), I.G. (fila 98 vol. II d. fond), B. C. (fila 59 vol. IV şi fila 50 vol. II d. fond, fila 115 vol. I dosar 10750/95/2010*), declaraţiile inculpatului L.D.(file 56 vol. 11-1213 d.u.p., fila 62 vol. I dosar 10750/95/2010*), declaraţiile martorilor A.C.M., asociat şi angajat al părţii civile S.C. Delta Plus Impex S.R.L. (fila 17 bis vol. IV d. fond, fila 17 vol. II dosar 10750/95/2010*), N.N., angajat al părţii civile S.C. B.C. S.R.L. (fila 109 vol. II dosar 10750/95/2010*), D.F., administrator al părţii civile S.C. Delta Plus Impex S.R.L. (fila 113 vol. II dosar 10750/95/2010*) şi M.I.(fila 102 vol. I d.u.p.), cererea de constituire ca parte civilă a S.C. Delta Plus Impex S.R.L. (fila 129 vol. II d. fond), fotocopia biletului la ordin (fila 130 vol. II d. fond).
Fapta inculpatului L.D., săvârşită în perioada 2006 – 2007, constând în ralierea, în alăturarea la grupul structurat, format din inculpaţii M.Z.S.A., U.T., B.C. ş.a. care a existat în perioada august 2006 – iunie 2007 pe raza municipiului Bucureşti şi a acţionat în mod coordonat, în scopul comiterii de infracţiuni de înşelăciune pentru a obţine în mod direct beneficii materiale, având drept consecinţă producerea unui prejudiciu total de peste 200.000 lei, s-a apreciat de instanţa de fond că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave prevăzute şi pedepsite de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 215 alin. 1, 2, 3, 4 şi 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. b şi art. 7 alin. 3 din Legea nr. 39/2003, infracţiuni pentru care a fost condamnat inculpatul.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, instanţa de fond a avut în vedere dispoziţiile art. 72 Cod penal, precum şi art. 372 Cod procedură penală, în concret, împrejurările că inculpatul se află într-o stare de multiplă recidivă omogenă, dovedind perseverenţă infracţională în comiterea aceluiaşi de tip de fapt, respectiv înşelăciuni, în concurs cu infracţiuni mijloc, respectiv falsuri şi uz de fals; de asemenea, împrejurarea că faptele comise prezintă un pericol social deosebit de ridicat, rezultat din caracterul organizat al activităţii ilicite, numărul mare de persoane vătămate şi nivelul ridicat al prejudiciului total, din care inculpatul L.D. nu a recuperat prin eforturi personale nimic. Astfel că a aplicat o pedeapsă de 5 ani închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal, pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal şi o pedeapsă de 10 ani închisoare şi 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II – a şi lit. b Cod penal, pentru infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. 1, 2, 3, 4 şi 5 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b şi art. 41 alin. 2 Cod penal
De asemenea, s-a aplicat inculpatului o pedeapsă accesorie constând în interzicerea drepturilor civile conform art. 64 lit. a teza a II – a şi lit. b Cod penal, ce se va executa începând de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri judecătoreşti, inculpatul dovedindu-se nedemn să exercite funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat sau funcţii publice.
Impotriva acestei hotărâri, au declarat apel inculpatul L.D. criticând sentinţa instanţei de fond sub aspectul greşitei condamnări pentru infracţiunile care au făcut obiectul trimiterii în judecată, solicitând achitarea în temeiul art. 10 lit.d) Cod procedură penală In esenţă, a arătat că, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 7 din Legea nr.39/2003 şi art. 215 alin.1,2,3,4 şi 5 Cod penal, întrucât probatoriul administrat nu a relevat nici un element de fapt din care să rezulte că inculpatul a aderat la grupul infracţional, ci a dat ajutor spontan şi ocazional şi nu a obţinut nicio sumă de bani. De asemenea, a solicitat achitarea inculpatului şi pentru infracţiunea de înşelăciune, întrucât inculpatul a fost prezent în anumite momente, dar nu a avut cunoştinţă de caracterul ilicit al activităţii.
Curtea, examinând motivele de apel invocate, cât şi din oficiu, hotărârea atacată, conform prevederilor art. 378 alin.1 Cod procedură penală, constată că instanţa de fond a reţinut în mod corect situaţia de fapt şi a stabilit vinovăţia inculpatului, pe baza unei juste aprecieri a ansamblului probator administrat în cauză, dând faptelor comise încadrarea juridică corespunzătoare, precum şi o corectă individualizare a pedepselor aplicate şi constată că apelul formulat de apelantul inculpat L.D. nu este fondat.
Curtea, examinând probatoriul cauzei în raport de critica adusă de apelantul inculpat hotărârii atacate, dar şi din oficiu, cu privire la greşita apreciere a activităţii infracţionale întreprinsă de acesta şi greşita condamnare pentru infracţiunile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi respectiv art. 215 alin.1, 2, 3, 4 şi 5 Cod penal, constată că este neîntemeiată.
Astfel, în mod corect, instanţa de fond a constatat că, apelantul inculpat se face vinovat de comiterea infracţiunilor prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi respectiv art. 215 alin.1, 2, 3, 4 şi 5 Cod penal, constând în aceea că, a aderat la grupul infracţional organizat, iniţiat de inculpaţii M.Z.S.A., U.T. şi B.C., în scopul comiterii de infracţiuni de înşelăciune pentru a obţine beneficii materiale şi a acţionat coordonat, participând în mod direct la inducerea în eroare a unora dintre părţilor civile.
Noţiunea de grup infracţional este definită în art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 39/2003, reprezentând acel grup structurat, format din trei sau mai multe persoane, care exista pentru o
perioada şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
Aderarea la un grup infracţional organizat constă în intrarea efectivă a făptuitorului într-un astfel de grup, ca membru al acestuia. Însă, existenta infracţiunii în aceasta modalitate de săvârşire este condiţionată, de prezenţa unui grup deja constituit, în care făptuitorul înţelege sa intre ca membru.
În prezenta cauză, Curtea reţine că, activitatea de iniţiere a grupului infracţional a fost demarată de inculpaţii U.T., B.C. şi M.Z.S.A., care au fost la rândul lor condamnaţi, pentru această infracţiune, sentinţa penală sentinţa penală nr. 126 din 6 iulie 2011, pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 10750/95/2010, rămânând definitivă, prin respingerea căilor de atac, sub acest aspect. Inculpatul M.Z.S.A. a reuşit racolarea apelantului inculpat L.D., care a avut o poziţie de execuţie în cadrul grupului infracţional şi chiar de expunere directă în cazul în care ar fi intervenit ceva neprevăzut şi activitatea infracţională ar fi fost descoperită chiar în momentul comiterii ei la sediul societăţilor comerciale înşelate, astfel cum se va arăta în cele ce urmează.
Prin referiri concrete la activităţile infracţionale desfăşurate de ceilalţi inculpaţi judecaţi în cauză, instanţa a ilustrat în mod elocvent modul de acţiune în cadrul grupului organizat, precum şi legăturile stabilite între membrii acestuia în îndeplinirea sarcinilor precise asumate de fiecare. Totodată s-a precizat ca activitatea grupului s-a desfăşurat pe o perioadă îndelungată, a presupus asigurarea de informaţii, constând în identificarea firmelor de la care urmau să se facă achiziţiile de mărfuri, purtarea discuţiilor şi negocierilor telefonice cu viitoarele victime, efectuarea demersurilor necesare pentru preluarea societăţilor prin care urmau să desfăşoare activitatea ilicită, materialul probator existent în cauză oferind elemente care demonstrează participarea conştientă a inculpatului la crima organizata si aderarea, respectiv sprijinirea grupului organizat, el acceptând rolul „celulelor”, în realizarea unor infracţiuni grave, ca scop al acestei activităţi.
În aceasta ordine de idei, trebuie precizat faptul ca activitatea infracţională dedusă judecăţii în cauza de faţă, respectiv faptele imputate inculpatului L.D. nu trebuie examinate în mod izolat, ci doar în contextul activităţii de ansamblu a grupului infracţional organizat, prin întrepătrundere cu activitatea infracţională a altor membri ai grupului, întrucât numai în felul acesta este cu adevărat posibilă decelarea mecanismului coordonat de funcţionare a reţelei de criminalitate organizata, care a presupus asumarea si îndeplinirea de către membrii săi a unor sarcini precise, în realizarea scopului propus: obţinerea de beneficii materiale prin înşelăciune în formă continuată prin emiterea unor file CEC şi bilete la ordin fără a avea disponibil în cont.
În concret, Curtea constată că, probele administrate în cauză evidenţiază dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul L.D. alături de numiţii U.T., B.C. in şi M.Z.S.A., D.C.T., I.G., ultimii judecaţi şi condamnaţi definitiv prin sentinţa penală sus-menţionată, au făcut parte dintr-un grup infracţional organizat, constituit în scopul săvârşirii de infracţiuni grave – înşelăciuni cu consecinţe deosebit de grave.
Mecanismul de funcţionare a acestui grup a constat în aceea că numiţii (condamnaţi) U.T., B.C. şi M.Z.S.A., în calitate de coordonatori ai grupării infracţionale determinau persoane cu o situaţie materială precară (cum ar fi numiţii D.C.T. şi I.G.) să preia societăţi comerciale alături de unul dintre ei, administrarea fiind efectuată faptic doar de coordonatorii grupului.
Persoanele fără venituri erau susţinute financiar şi coordonate de către liderii grupării, care le asigurau cazarea, plăteau contravaloarea părţilor sociale pentru preluarea societăţilor comerciale, iar pentru a nu fi denunţaţi la organele de poliţie erau remuneraţi periodic, prin mandate poştale, se alegea un sediu social pentru societatea comercială şi după ce se cesionau părţile sociale, inculpaţii mergeau la bănci unde se deschideau conturi pe numele administratorilor de drept şi erau semnate de către aceştia file CEC şi bilete la ordin, în alb, care ulterior încredinţate unuia din liderii grupării.
Totodată, liderii grupării stabileau pentru anumite persoane din grup să acţioneze în calitate de aşa zişi „reprezentanţi comerciali”, iar ca şi delegaţi acţionau ei, fiind familiarizaţi cu limbajul economic şi instruiţi asupra calităţii şi cantităţii mărfurilor pe care urmau să le comande.
Tot astfel, coordonatorii erau persoanele care contactau reprezentanţii părţilor civile, în scopul achiziţionării de mărfuri, transmiteau prin fax note de comandă, semnau contracte în locul adevăraţilor administratori, negociau preţul, modalitatea şi termenul de plată, scopul membrilor grupării fiind de a înşela părţile vătămate prin achiziţionarea de mărfuri şi folosirea drept „plată,, a unor file CEC în condiţiile unei lipse totale de disponibil în cont şi a interdicţiei bancare, intenţia nefiind acea de a desfăşura activităţi comerciale corecte, care să fie evidenţiate în documente contabile şi care eventual să atragă plata unor taxe şi impozite datorate bugetului de stat.
În speţă, raportat la activitatea infracţională a inculpatului L.D, Curtea reţine că, în vederea realizării scopurilor infracţionale ale grupării, inculpatul U.T. a decis să cumpere părţile sociale ale S.C. SPECTRA TELECOM S.R.L., racolându-i în acest sens pe inculpaţii
I.G. şi D.C.T. Aceştia s-au deplasat în municipiul Bucureşti, fiind aşteptaţi la Gara de Nord de membrii grupării, printre care şi inculpatul L.D., care a asigurat transportul acestora la apartamentul ce fusese închiriat pentru cazarea lor.
Inculpatul a fost prezent şi a doua zi, când ceilalţi membrii ai grupării, respectiv B.C., U.T. şi M.Z.S.A. s-au deplasat împreună cu I.G. şi D.C.T. la sediul biroului avocatului
B.M.N., unde s-au întâlnit cu administratorul S.C. SPECTRA TELECOM S.R.L. – S.M.
Examinarea probatoriului mai evidenţiază în mod cert că inculpatul a ajuns să aibă pe
perioada infracţională legături coordonate de inculpatul M.Z.S.A.
Astfel, la sfârşitul lunii octombrie 2006, inculpatul L.D. s-a prezentat la sediul S.C.B.
C. SERV S.R.L., din dispoziţia inculpatului M.Z.S.A., în calitate de delegat al S.C.SPECTRA TELECOM S.R.L., al cărui asociat şi administrator era acesta din urmă, în vederea ridicării mărfurilor şi a achitării acestora cu fila CEC seria BG 327 NR.0003797, semnată şi ştampilată de acelaşi inculpat M.Z.S.A., cu toate că acesta avea cunoştinţă de faptul că societatea emitentă se afla în interdicţie bancară, activitatea infracţională fiind întreruptă, întrucât administratorul societăţii vânzătoare a anunţat organele de poliţie.
În continuare, Curtea reţine că, la sfârşitul lunii octombrie 2006, după preluarea unei alte societăţi paravan, respectiv S.C. COMETALFER S.R.L. a cărei denumire a fost ulterior schimbată în S.C.METAL GENIUS S.R.L., inculpatul L.D. a asigurat transportul membrilor grupării infracţionale – B.C., U.T., M.Z.S.A. şi D.C.T. în municipiul Urziceni, unde D.C.T., în calitate de administrator al societăţii preluate, a depus o cerere de deschidere de cont la CEC BANK şi de eliberare de carnete cec şi bilete la ordin.
Ulterior, în cursul aceluiaşi an, în luna decembrie, inculpatul L.D., s-a deplasat la solicitarea inculpaţilor D.C.T. şi M.Z.S.A., administratori ai S.C.METAL GENIUS S.R.L., în calitate de delegat al acestei societăţi, la sediul S.C. DELTA PLUS IMPEX S.R.L. din municipiul Bucureşti, pentru a ridica mai multe produse, constând în echipamente pentru protecţia muncii. Inculpatul a semnat facturile fiscale întocmite de martorul A.C.M., la rubrica „delegat”, iar pentru plata mărfurilor a lăsat un bilet la ordin semnat şi ştampilat de către inculpatul D.C.T., refuzat la plată pentru lipsă de disponibil.
Apărarea inculpatului nu a contestat nici un moment faptul că ar fi săvârşit actele materiale reţinute mai sus, însă a arătat că înţelegerea de a-i ajuta pe ceilalţi inculpaţi a fost spontană şi ocazională, fără a obţine nicio sumă de bani în schimbul serviciilor prestate, susţinere care însă nu poate fi primită.
Prezenţa sa pe parcursul desfăşurării activităţilor grupului infracţional în momentele decisive ale încheierii acesteia, exclude însă o implicare întâmplătoare, spontană şi în
necunoştinţă de cauză, aşa cum s-a reţinut, în mod justificat, şi de către instanţa de fond. Caracterul repetat al acţiunilor întreprinse de inculpat, împrejurarea că de fiecare dată a acţionat la solicitarea inculpatului M.Z.S.A., unul dintre coordonatorii grupului infracţional organizat, sunt elemente care conduc la concluzia că, măcar cu intenţie indirectă, inculpatul L.D. a sprijinit prin conduita sa grupul infracţional organizat.
In mod similar se pune problema şi în ceea ce priveşte infracţiunea de înşelăciune, în formă agravată, prevăzută de art. 215 alin.1, 2, 3, 4 şi 5 Cod penal, Curtea reţinând că, inculpatul cunoscând, aderând şi sprijinind activitatea infracţională a celorlalţi membrii ai grupului infracţional, a participat în mod direct şi la inducerea în eroare a părţilor civile, aşa cum s-a arătat mai sus, şi neputând accepta apărarea inculpatului în sensul că nu a cunoscut caracterul ilicit al activităţii, cu atât mai mult cu cât inculpatul M.Z.S.A. a declarat că, pentru „comisioanele” prestate, inculpatul trebuia să fie remunerat.
In consecinţă, instanţa de apel constată că, analiza probelor administrate dovedeşte fără putinţă de tăgadă vinovăţia inculpatului pentru infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată şi a fost ulterior condamnat, prezumţia de nevinovăţie fiind răsturnată prin administrarea unui probatoriu amplu, vinovăţia inculpatului fiind dovedită prin declaraţiile inculpaţilor M.Z.S.A. (fila 58 vol. IV şi fila 48 vol. II d. fond, fila 117 vol. I dosar 10750/95/2010*), D.C.T. (fila 97 vol. II d. fond), U.T. (fila 60 vol. IV şi fila 49 vol. II d. fond, fila 116 vol. I dosar 10750/95/2010*), I.G. (fila 98 vol. II d. fond), B. C. (fila 59 vol. IV şi fila 50 vol. II d. fond, fila 115 vol. I dosar 10750/95/2010*), declaraţiile inculpatului L.D.(file 56 vol. 11-12-13 d.u.p., fila 62 vol. I dosar 10750/95/2010*), declaraţiile martorilor A.C.M., asociat şi angajat al părţii civile S.C. Delta Plus Impex S.R.L. (fila 17 bis vol. IV d. fond, fila 17 vol. II dosar 10750/95/2010*), N.N., angajat al părţii civile S.C. B. C. S.R.L. (fila 109 vol. II dosar 10750/95/2010*), D.F., administrator al părţii civile S.C. Delta Plus Impex S.R.L. (fila 113 vol. II dosar 10750/95/2010*) şi M.I.(fila 102 vol. I d.u.p.), cererea de constituire ca parte civilă a S.C. Delta Plus Impex S.R.L. (fila 129 vol. II d. fond), fotocopia biletului la ordin (fila 130 vol. II d. fond).
Activitatea infracţională desfăşurată de inculpat, astfel cum a fost expusă mai sus, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat prevăzut de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave, prevăzute de art.215 alin. 1, 2, 3, 4 şi 5 Cod penal, fiind exclusă posibilitatea achitării inculpatului, în baza art. 10 lit.d) Cod procedură penală
Cât priveşte cererea de schimbare a încadrării juridice, formulată de inculpat, din infracţiunea de înşelăciune, în forma autoratului, prevăzută de art.215 alin. 1,2,3,4 şi 5 Cod penal în infracţiunea de complicitate la înşelăciune, prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin.1,2,3,4 şi 5 Cod penal, Curtea constată următoarele :
Potrivit art. 215 Cod penal constituie infracţiunea de înşelăciune inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă. La fel, există înşelăciune prin inducerea sau menţinerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârşită în aşa fel încât, fără această eroare, cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condiţiile stipulate, precum şi emiterea unui cec asupra unei instituţii de credit sau unei persoane, ştiind că pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesară, precum şi fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. 1, dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului.
Prin urmare, elementul material al laturii obiective al infracţiunii de înşelăciune în convenţii, în forma agravată, constă în acţiuni de inducere în eroare, fie la momentul încheierii convenţiei, fie la momentul executării, prin amăgire sau folosire de mijloace frauduloase, în acest fel determinându-se partea potrivnică să încheie sau să execute convenţia.
Or, acţiunile inculpatului L.D., astfel cum au fost descrise mai sus, se circumscriu conţinutului constitutiv al infracţiunii de înşelăciune în convenţii, în formă agravată, inducerea în eroare realizându-se prin prezentarea instrumentelor de plată, semnate şi ştampilate, de către inculpaţii M.Z.S.A. şi D.C.T., care anterior purtaseră negocierile telefonice cu reprezentanţii societăţilor comerciale, în scopul de a nu trezi suspiciuni părţilor vătămate cu privire la bonitatea firmei, context în care Curtea reţine că, inculpatul a participat efectiv la activitatea infracţională, având calitatea de şi nu de complice la infracţiunea de înşelăciune.
Celelalte acte materiale, de complicitate, reţinute în sarcina acestuia, cum ar fi asigurarea transportului la unitatea bancară pentru ridicarea filelor cec şi a biletelor la ordin, precum şi la biroul avocaţial pentru preluarea unei societăţi comerciale, nu pot conduce la calificarea activităţii infracţionale a inculpatului ca fiind doar complicitate, întrucât formele de participaţie principală, cum este în cazul de faţă autoratul, absorb formele de participaţie cu caracter secundar, respectiv complicitatea sau instigarea.
În fine, în ce priveşte critica privind greşita individualizare a pedepsei aplicate, Curtea constată, că instanţa de fond a făcut o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, atât în ce priveşte cuantumul, cât şi modalitatea de executare, astfel încât toate criticile formulate sunt nefondate.
Astfel, instanţa de fond a avut în vedere criteriile generale prevăzute de dispoziţiile art. 72 Cod penal, acordând efecte corespunzătoare, atât circumstanţelor personale ale inculpatului, care nu a avut o atitudine sinceră pe parcursul derulării procedurilor judiciare, este cunoscut cu multiple antecedente penale, perseverând în comiterea aceluiaşi gen de infracţiuni, săvârşind faptele deduse judecăţii în stare de recidivă postexecutorie, conform art. 37 lit.b) Cod penal, cât si contribuţiei concrete la săvârşirea infracţiunilor, de o gravitate deosebită având în vedere caracterul organizat al activităţii infracţionale, numărul persoanelor vătămate, precum şi valoarea prejudiciului total.
Pe de alta parte, nu se poate face abstracţie de atitudinea oscilantă si nesinceră de care a dat dovadă inculpatul, încercând sa împiedice aflarea adevărului. Neasumarea si neconştientizarea gravităţii faptelor comise, în condiţiile existentei unor probe de vinovăţie, conduc la concluzia că pentru inculpat scopul educativ al pedepselor nu poate fi atins decât prin aplicarea unor pedepse, în cuantumul stabilit de instanţa de fond, şi respectiv prin executarea pedepsei rezultante, în regim de detenţie.
În raport de toate circumstanţele reale si personale rezultate din actele si lucrările dosarului, pedepsele stabilite şi pedeapsa rezultantă, aplicată inculpatului, sunt de natură a asigura atât reeducarea sa, cât si prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, astfel încât si sub acest aspect apelul este nefondat.
În consecinţă, faţă de considerentele expuse, în baza art. 379 alin.1 pct.1 lit.b) Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul L.D.(deţinut în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Craiova), împotriva sentinţei penale nr. 161 din 09 iulie 2012 pronunţată de Tribunalul Gorj, în dosarul cu nr. 10750/95/2010*.
