Administrare probe. Prezumtia de nevinovatie. Probe, dovezi


Fata de declaratiile constante ale inculpatului, care nu a recunoscut niciodata ca ar fi întretinut relatii sexuale fara acordul partii vatamate, instanta trebuie sa-si întemeieze convingerea vinovatiei pe baza de probe sigure, certe si, întrucât, în cauza probele de acuzare, respectiv plângerea partii vatamate si actele medico-legale, au continut indecis, s-a creat o nesiguranta în privinta inculpatului raportat la savârsirea de catre acesta a infractiunii de viol si lipsire de libertate, impunându-se a se da eficienta regulii potrivit careia ”orice îndoiala opereaza în favoarea inculpatului” (in dubio pro reo).

Prin sentinta penala nr. 1537 din 07.11.1007 pronuntata de Judecatoria Constanta în dosarul penal nr. 1051/212/2006, în baza art. 197 alin. 1 Cod penal a fost condamnat inculpatul: S.D.D., nascut la data de 08.10.1966 în loc. Babadag, jud. Constanta, domiciliat în loc. Sacele, jud. Constanta, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru savârsirea infractiunii de viol.

Apelul declarat de inculpat, împotriva sentintei penale mai sus mentionata, a fost respins ca nefondat de Tribunalul Constanta prin decizia penala nr.189 din data de 9 aprilie 2008 conform art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedura penala.

Împotriva ambelor hotarâri a declarat recurs inculpatul, care a sustinut nelegalitatea si netemeinicia ambelor hotarâri, deoarece ambele instante s-au aflat într-o grava eroare de fapt, dând o interpretare gresita probelor administrate din care sa rezulte fara echivoc vinovatia pentru fapta dedusa judecatii, motiv pentru care se solicita achitarea si respingerea pretentiilor civile formulate de partea vatamata.

Recursul declarat de partea vatamata vizeaza doar o critica, aceea de a înlatura prevederile art.74 cod penal retinuta în favoarea inculpatului si majorarea pedepsei aplicate.

Din examinarea lucrarilor dosarului si a motivelor de recurs formulate de cei doi recurenti, rezulta urmatoarele:

Prin rezolutia nr.3118/ 10 iulie 2006 din dosarul nr.4309/P/2006 s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a învinuitului S.D.D. pentru savârsirea faptelor prev. de art.197 alin.1 cod penal si art.189 cod penal, întrucât faptele nu exista.

Plângerea partii vatamate împotriva rezolutiilor procurorului a fost examinata de catre procuror si prim procurorul Parchetului de pe lânga Judecatoria Constanta, constatându-se ca plângerea acesteia este nefondata.

Judecatoria Constanta, a luat în examinare plângerea formulata de petenta C.R.I. împotriva rezolutiilor de neîncepere a urmaririi penale dispusa de Parchetul de pe lânga Judecatoria Constanta în dosarul de urmarire penala nr.4309/P/2006.

În temeiul art.2781 alin.8 pct.c cod pr.penala s-a admis plângerea formulata de petenta, s-a desfiintat rezolutia nr.4309/P/2006 din 10 iulie 2006 a Parchetului de pe lânga Judecatoria Constanta, cu retinerea cauzei spre rejudecare.

S-a pus în miscare actiunea penala fata de învinuitul S.D.D. pentru savârsirea infractiunii de viol.

În temeiul art.195 cod pr. penala s-a dispus si îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul încheierii pronuntate în dosarul nr.2174/2006 si, în loc de a se pune în miscare actiunea penala pentru infractiunea prev. de art.197 alin.1 cod penal, se întregeste si cu infractiunea de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art.189 cod penal.

În faza de cercetare judecatoreasca s-au administrat urmatoarele mijloace de proba: audierea inculpatului, a partii vatamate, martorii P.A., A.N., S.D., B.N., D.C., S.A., C.L., G.D., s-a efectuat si un referat de evaluare a inculpatului si Avizarea Institutului National de Medicina legala – Comisia de Avizare si Control.

Pe baza acestor probe, instanta retine ca inculpatul a întretinut un act sexual cu partea vatamata, prin constrângerea acesteia, fapta ce întruneste elementele constitutive ale infractiunii de viol, fapta prev. de art.197 cod penal.

De asemenea, se retine în sarcina inculpatului si savârsirea infractiunii de lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art.189 cod penal, deoarece, dupa epuizarea actului sexual, a împiedicat-o sa paraseasca locuinta, obligând-o sa-si faca toaleta, apoi sa jure ca nu va spune nimanui cele întâmplate între ei.

Partea vatamata s-a constituit parte civila, formulând pretentii civile, reprezentând daune morale.

Tribunalul Constanta examinând apelurile declarate de inculpat si partea vatamata, constata ca primul este neîntemeiat, deoarece se sustine ca, plângerea partii vatamate se coroboreaza cu toate probele administrate în cauza, respectiv constatarea medico-legala si depozitiile martorilor, ce formeaza convingerea ca inculpatul a întretinut un act sexual cu partea vatamata prin constrângerea acesteia.

În ce priveste infractiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, aceasta fapta s-a consumat în momentul în care partea vatamata a încercat sa paraseasca locuinta inculpatului, dar nu a fost lasata sa plece.

Instanta de apel si-a facut convingerea exprimata prin decizia penala, fara readministrarea vreunui mijloc de proba din cele mentionate si fara o analiza temeinica a continutului acestora.

Inculpatul a recunoscut ca a avut un raport sexual anterior celui reclamat de partea vatamata si, cel ce face obiectul cauzei, dar cu consimtamântul acesteia.

Inculpatul arata ca partea vatamata era în relatii de prietenie cu sotia acestuia, se vizitau foarte des, partea vatamata a si dormit în locuinta lui, îsi tinea chiar si tigarile la ei, astfel ca s-a înfiripat si o idila.

Înainte de a întretine cel de al doilea raport sexual, partile si-au dat întâlnire la un bar, de fata fiind si martorii P.O. si D.C.

În ziua de 10.05.2006, în jurul orei 10,00, când sa intre pe poarta casei lui, a fost strigat de partea vatamata, acesta i-a facut semn ca este singur. Partea vatamata a la locuinta lui si, dupa ce au baut o cafea s-au asezat pe pat, s-au sarutat, apoi au consumat si un act sexual.

Partea vatamata si-a facut toaleta, au mai stat de vorba, dupa care au discutat despre starea sotiei inculpatului care banuia ca este însarcinata si, pentru ca a avut aprecieri negative la adresa ei, inculpatul s-a suparat si i-a cerut sa plece din casa.

Partea vatamata dorea foarte mult sa convietuiasca cu inculpatul, pentru ca dorea sa plece de acasa, deoarece nu se întelegea cu tatal ei, care o alunga mereu din casa, nu-i dadea voie sa fumeze decât 3 tigari pe zi.

Partea vatamata, în declaratia data, nu neaga relatiile de prietenie cu sotia inculpatului si, faptul ca s-au întâlnit anterior datei de 10.05.2006 la un bar, unde au consumat câte o cafea, fiind de fata si numitii D.C. si O.P.

Pe data de 10.05.2006, când a ajuns în statia de microbuz, în intentia de merge la cursurile universitare ce le urma la Constanta s-a gândit sa o viziteze pe sotia inculpatului.

Inculpatul i-a spus ca sotia lui este prin împrejurimi si urmeaza sa apara, a invitat-o în holul casei, iar când a vrut sa scoata telefonul mobil pentru a vedea cât este ora, acesta a luat-o de un brat cu o mâna, iar cu cealalta i-a acoperit gura. A fost amenintata ca o va omorî daca nu se supune, deoarece nu-i este frica de nimic, pentru ca a mai facut puscarie.

L-a implorat sa o lase în pace, a invocat si diferenta de vârsta între ei. A tinut-o strâns de gura, încât nu pitea vorbi de loc, sa respire, dând din cap pentru a aproba ce-i spunea inculpatul. Dupa actul sexual neprotejat, inculpatul a adus un lighean cu apa si un prosop sa-si faca toaleta, iar dupa ce a jurat ca nu va spune nimanui cele întâmplate, a lasat-o sa plece.

A plecat acasa si le-a povestit parintilor cele întâmplate, dupa care s-a deplasat la Politie, apoi la medicul legist.

Instanta de fond a audiat martorii.

Pe data de 10.05.2006 s-a întocmit raportul de constatare medico-legal nr.38/S/23.05.2006 prin care se concluzioneaza ca numita C.R.I. prezinta o deflorare veche, a carei data nu poate fi precizata.

Pe corp, trunchi si membre nu prezinta leziuni traumatice.

Pe data de 11.05.2006, este examinata de un alt medic legist, care prin raportul de constatare medico-legala nr.235/31.05.2006 concluzioneaza ca partea vatamata a suferit leziuni traumatice la nivelul bratului stâng, pe coapsa stânga si gamba, care s-au putut produce prin comprimare digitala, lovire cu sau de corp dur.

La solicitarea instantei, acelasi serviciu medico-legal explica faptul ca la prima examinare medico-legala a partii vatamate si leziunile constatate a doua zi, cu ocazia celei de-a doua examinari medico – legale se explica prin faptul ca, acestea fiind superficiale, au trecut neobservate de catre medicul legist, dar nu poate fi exclusa nici posibilitatea producerii lor la scurt timp dupa primul examen medico-legal.

Potrivit dispozitiilor procedurale – probatoriul în procesul penal -, obiectul probatiunii îl constituie totalitatea faptelor si împrejurarilor de fapt ce trebuie dovedite într-o cauza penala pentru a putea fi just solutionata.

Faptele si împrejurarile, cu ajutorul carora se rezolva fondul cauzei sunt faptele principale – prin intermediul lor se face dovada existentei sau inexistentei, a urmarilor, a vinovatiei sau nevinovatiei faptuitorului si faptele probatorii – indicii – care prin informatiile pe care le furnizeaza conduc la stabilirea pe cale indirecta a faptuitorului principal.

Potrivit disp.art.65 alin.1 cod pr.penala, sarcina administrarii probelor în procesul penal revine organului de urmarire penala si instantei de judecata.

Regula de baza a procesului penal, prezumtia de nevinovatie, trebuie sa fie de absoluta aplicare, iar regula în dubio pro reo se refera numai la stabilirea situatiei de fapt.

Având la baza aceste principii esentiale a procesului penal, constata ca inculpatul a furnizat în declaratiile sale, în mod constant, informatii legate de relatiile sale mai vechi cu partea vatamata si cele întâmplate în ziua de 10.05.2006, declaratie care se coroboreaza cu actul constatator medico-legal si cu toate declaratiile martorilor audiati în cauza, cu exceptia declaratiei date de partea vatamata, care recunoaste doar ca, se cunosteau de foarte multa vreme, era prietena cu sotia lui, se mai întâlneau si, ca în ziua respectiva au întretinut un raport sexual.

Nu este nici un dubiu faptul ca, partea vatamata a plecat de acasa, mult mai devreme fata de ora când trebuia sa ajunga în Constanta. Nici faptul ca aceasta l-a întrebat pe martorul S.D. daca sotia inculpatului este acasa ori nu. Desi a primit un raspuns negativ, a acceptat sa intre în casa inculpatului si sa serveasca o cafea, desi în aceeasi dimineata îsi programase o vizita la martora A.N. Daca partea vatamata sustine ca a stat în casa inculpatului doar jumatate de ora, iar dupa cele întâmplate si-a sunat prietena (martora A.N.), apoi le-a spus parintilor cele întâmplate, sustinerile sunt infirmate chiar de martora, care sustine ca a sunat-o pe telefonul mobil dupa ora 12,00, deoarece îi promisese înca din data de 9.05.2006 o va vizita în dimineata zilei de 10.05.2008, înainte de începerea cursurilor si ca aceasta personal a anuntat-o pe mama partii vatamate de cele ce i s-au întâmplat fiicei sale.

Întrucât nu tot timpul interesul partilor în procesul penal concorda si cu descoperirea adevarului în cauza, legiuitorul a prevazut în art.75 cod pr.penala privitor la valoarea probatoriilor (a declaratiilor celorlalte parti în procesul penal) ca ele pot servi la aflarea adevarului numai în masura în care sunt coroborate cu faptele si împrejurarile ce rezulta din ansamblul probelor existente în cauza. Or, asa cum s-a aratat mai sus, declaratia partii vatamate nu se conforma cu nici o proba administrata în cauza, chiar, nici de actele de constatare medico-legala efectuate în cei doi timpi, deoarece leziunile superficiale constatate putea fi produse si în alte conditii, dupa primul examen medico-legal.

Deoarece prin probele administrate, nu s-a facut dovada existentei elementelor constitutive ale infractiunii de viol si, a împrejurarilor în care se sustine ca a fost retinuta dupa consumarea actului sexual, urmeaza a dispune achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d cod pr.penala.

De asemenea, inculpatul urmeaza a fi achitat si pentru savârsirea infractiunii prev. de art.189 alin.1 cod penal în temeiul art. 11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.a cod pr.penala, deoarece fapta nu exista. Partea vatamata a intrat în casa inculpatului de buna voie, iar sustinerile partii vatamate nu sunt dovedite.

Se vor înlatura din sentinta penala recurata prev.art.65 alin.2 cod penal, art.33-34 cod penal, art.35 alin.3 cod penal, art.71 – 64 lit.a,b,e cod penal si art.191 cod pr.penala si art.192 cod pr.penala.

Urmeaza a respinge ca nefondata actiunea civila formulata de partea vatamata.

În baza art.38515 pct.1 lit.b cod pr.penala, urmeaza a respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea vatamata si a o obliga la 70 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat.