Este nelegală achitarea inculpatului pentru infracţiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934 dacă din probele administrate rezultă că acesta a lăsat beneficiarului un cec semnat şi ştampilat.
Secţia penală, Decizia nr. 154 din 26 februarie 2009
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 130/27.03.2008, pronunțată de Judecătoria Tg. Neamț, în baza dispozițiilor art. 10 lit. d) și art. 11 pct. 2 lit. a) C.proc.pen., a fost achitat inculpatul Y.M. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) C.pen. și a infracțiunii prevăzute de art. 84 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 33 lit. b) C.pen.
în baza art. 346 alin. (2) C.proc.civ., a fost lăsată nesoluționată latura civilă a cauzei.
S-a dispus ca onorariul apărătorului din oficiu să fie suportat din fondul Ministerului Justiției, iar cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
în baza probelor administrate, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt: la data de 24.10.2005, SC P.F. SRL Tg. Neamț a achiziționat de la SC V. SRL Crăcăoani, cantitatea de 23,607 mc cherestea, la prețul de 9.847,66 lei. Cumpărătoarea nu a efectuat plata imediat, inculpatul înmânând reprezentantului societății vânzătoare, o filă cec semnată și ștampilată. Marfa a fost facturată la data de 14.11.2005, când a fost emisă factura nr. HR 4086911/14.11.2005. Ulterior, reprezentantul SC V. SRL Crăcăoani, D.C., a completat această filă, înscriind data emiterii la 14.11.2005 și data scadenței la 25.11.2005, precum și suma de plată, respectiv prețul mărfii livrate. La data de 21.11.2005, SC P.F. SRL Tg. Neamț a intrat în interdicție bancară, ca urmare a unei file cec emise de către SC T.C. SRL Suceava, astfel că fila cec dată SC V. SRL Crăcăoani, nu a mai putut fi decontată, din lipsă de disponibil în cont.
Martorul F.I., care la data respectivă se ocupa cu recepția materialului lemnos, a declarat că inculpatul a fost împuternicit de către administratorul SC P.F. SRL Tg. Neamț, D.I., să se ocupe de afacerile acestei societăți și că în luna octombrie 2005 această societate a achiziționat o cantitate de cherestea de la SC V. SRL Crăcăoani, inculpatul lăsând acesteia în garanție o filă cec doar semnată și ștampilată. Martorul a mai declarat că aceeași filă cec a fost lăsată de mai multe ori ca garanție pentru mărfurile achiziționate și că de fiecare dată plata se făcea la 15 zile, însă, întrucât administratorul societății a hotărât să închirieze sediul firmei și punctul de lucru, i-a ridicat inculpatului dreptul de administrare, chiar de la data la care acesta remisese acea filă cec ca garanție.
S-a reținut că depoziția acestui martor se coroborează cu declarațiile date de inculpat în cursul procesului penal și că neplata la scadență a sumei datorate către SC V. SRL Crăcăoani a fost generată de administratorul D.L, care nu a asigurat mijloacele financiare la care s-a obligat prin înțelegere cu inculpatul, împrejurare care rezultă tot din depoziția martorului F.I.
De asemenea, din probele administrate în cauză, nu rezultă intenția frauduloasă a inculpatului, respectiv că acesta a acționat cu intenția de a induce în eroare SC V. SRL Crăcăoani în scopul obținerii unui folos material injust.
Pe cale de consecință, faptelor lipsindu-le un element constitutiv al infracțiunii, instanța a dispus achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. d) C.proc.pen.
Referitor la prejudiciul material, s-a apreciat că se impune administrarea în continuare de probe, având în vedere că s-a încheiat un proces-verbal de compensare a datoriei, proces-verbal pe care partea vătămată 1-a contestat, în sensul că datoria nu s-a stins în totalitate, astfel că în baza art. 346 alin. (2) C.proc.pen., prima instanță a lăsat nesoluționată latura civilă a cauzei, constatând că partea vătămată are posibilitatea să se adreseze instanței civile pentru recuperarea prejudiciului.
împotriva sentinței a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Neamț, care a criticat hotărârea ca fiind nelegală și netemeinică, deoarece din probele existente la dosarul cauzei rezultă că inculpatul a avut intenția de a induce în eroare SC V. SRL Crăcăoani, atunci când a emis fila cec refuzată la plată, iar, în aceste condiții, a săvârșit infracțiunea de înșelăciune și, de asemenea, a semnat și ștampilat o filă cec, săvârșind și infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934.
Ca atare, în cauză nu poate fi vorba de o lipsă de intenție din partea inculpatului, care a ignorat natura juridică a cecului, aceea de instrument de plată și nu de mijloc de garantare a obligațiilor comerciale.
Pe de altă parte, inculpatul, lăsând cecul ca garanție, semnat și ștampilat, dar necompletat, a săvârșit infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1) și (3) C.pen., întrucât în momentul scadenței cecului nu exista disponibil în cont, condiție necesară pentru existența acestei infracțiuni.
Fiind administrator al SC P.F. SRL Tg. Neamț, inculpatul știa că nu poate emite o filă cec decât dacă există acoperirea necesară atât în momentul emiterii înscrisului, cât și în momentul scadenței, condiție neîndeplinită în speță.
Pentru considerentele invocate, procurorul a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și pronunțarea unei hotărâri temeinice și legale.
Tribunalul, verificând în temeiul art. 378 alin. (1) C.proc.pen. hotărârea atacată, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, în raport de motivele invocate, cât și din oficiu, conform dispozițiilor art. 371 alin. (2) C.proc.pen., a constatat că aceasta este temeinică și legală.
S-a apreciat că în mod corect instanța de fond a dispus achitarea inculpatului Y.M. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 215 alin. (1), (3) C.pen. și art. 84 din Legea nr. 59/1934 pentru lipsa unui element constitutiv al infracțiunilor, anume intenția infracțională.
La data de 8.08.2005, inculpatul a fost împuternicit de cetățeanul israelian D.I., administratorul SC P.F. SRL Tg. Neamț, pentru ca în numele lui și pentru el să facă orice act sau fapt juridic pentru buna conservare și administrare a societății, să încheie contracte comerciale și să efectueze orice operațiuni bancare în contul societății.
La data de 24.10.2005, SC P.F. SRL Tg. Neamț a achiziționat de la SC V. SRL Crăcăoani, cantitatea de 23,607 mc cherestea, la prețul de 9.847,66 lei, iar inculpatul i-a remis societății vânzătoare o filă cec, doar semnată și ștampilată. La data emiterii respectivei file cec, SC P.F. SRL Tg. Neamț nu se afla în interdicție bancară, societatea intrând în interdicție bancară la data de 21.11.2005, ca urmare a emiterii unei file cec către SC T.C. SRL Suceava.
Reprezentantul SC V. SRL Crăcăoani, D.C, a cunoscut problemele financiare grele prin care trecea SC P.F. SRL Tg. Neamț și din acest motiv a completat fila cec ulterior, la data de 14.11.2005, trecând această dată ca data emiterii filei cec, precum și data scadenței de 25.11.2005, cât și prețul mărfii livrate. La data scadenței, SC P.F. SRL Tg. Neamț nu mai avea nici un ban în cont, astfel că fila cec nu a mai putut fi decontată.
în aceste condiții, beneficiarul cecului nu a fost dus în eroare de către inculpat cu prilejul încheierii sau executării unui contract, prin nici unul din mijloacele prevăzute de art. 215 alin. (1) C.pen., în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust.
Conform Deciziei nr. IX/24.10.2005, pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, s-a statuat că, în cazul în care beneficiarul unui cec are cunoștință în momentul emiterii cecului că nu există disponibilul necesar acoperirii cecului la tras, fapta nu constituie infracțiunea de înșelăciune, deoarece îi lipsește un element constitutiv esențial, respectiv inducerea în eroare, condiție cerută fără echivoc prin alin. (1) al art. 215 C.pen.
Referitor la infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) din Legea nr. 59/1934, în oricare din modalitățile de realizare prevăzute de pct. 1-4, puncte care nu au fost precizate nici în rechizitoriul procurorului și nici în cele două hotărâri pronunțate de instanța de fond, Tribunalul constată că nu poate fi reținută în sarcina inculpatului nici infracțiunea la Legea cecului, întrucât acesta a acționat în calitate de mandatar al administratorului SC P.F. SRL Tg. Neamț, D.L., iar acesta din urmă nu a asigurat mijloacele financiare necesare pentru buna desfășurare a activității acestei societăți, astfel că inculpatul a fost nevoit să garanteze plata mărfii achiziționate pentru societate cu o filă cec pe care a semnat-o și ștampilat-o.
Mai mult, așa după cum rezultă din declarația inculpatului, coroborată cu declarația martorului F.I., inculpatul a încunoștințat pe administratorul SC P.F. SRL Tg. Neamț, în cursul lunii noiembrie 2005, despre faptul că societatea întâmpina dificultăți financiare, însă D.I., în loc să acopere deficitul financiar al societății, i-a retras inculpatului dreptul de a mai gestiona societatea și a luat hotărârea să închirieze atât sediul societății, cât și punctul de lucru.
în consecință, s-a reținut că și în cazul infracțiunii la Legea cecului lipsește intenția frauduloasă a inculpatului.
împotriva deciziei a declarat recurs în termen legal Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, reiterând în esență motivele de apel. Astfel, cu privire la infracțiunea de înșelăciune a arătat că pentru existența acesteia este suficientă lipsa disponibilului în momentul emiterii cecului și la data scadenței.
în ce privește infracțiunea prevăzută de art. 84 din Legea nr. 59/1934, s-a susținut că sunt îndeplinite elementele constitutive, deoarece fila CEC a fost doar semnată și ștampilată.
Verificând decizia, dar și sentința pe baza motivelor invocate, dar și din oficiu în limitele prevăzute de art. 3859alin. (3) C.proc.pen., Curtea constată că recursul este fondat în parte, pentru considerente ce se vor expune.
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții prevăzute de art. 215 alin. (1) și (3) C.pen. și pentru infracțiunea prevăzută de art. 84 din Legea nr. 59/1934, în rechizitoriu reținându-se că acestea constau în fapta inculpatului de a emite către SC V. SRL Crăcăoani o filă CEC semnată și ștampilată și pentru care nu avea disponibil în cont.
Deși prin dispozițiile alin. (4) din art. 215 C.pen. înșelăciunea prin cecuri este incriminată distinct de celelalte varietăți ale infracțiunii de înșelăciune, în rechizitoriu s-a reținut că fapta inculpatului de a emite fila CEC fără a avea disponibil în cont constituie infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1) și (3) C.pen. Cele două instanțe au menținut această încadrare juridică, dar în considerente fac referiri la infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (4) C.pen., inclusiv atunci când invocă decizia în interesul legii nr. IX/24.10.2005.
Din împrejurarea că atât instanța de fond, cât și cea de apel au menținut această încadrare juridică, rezultă că, pe baza probelor administrate în cauză, au reținut că inculpatul a emis fila CEC drept garanție și nu pentru plata mărfurilor achiziționate.
Potrivit art. 215 alin. (3) C.pen., constituie infracțiunea de inducere în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârșită în așa fel încât, fără această eroare, cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condițiile stipulate.
Nu există nici o probă în cauză din care să rezulte că la data de 24.10.2005, când partea vătămată SC V. SRL a livrat marfa, iar inculpatul a emis o filă CEC doar semnată și ștampilată, acesta din urmă ar fi desfășurat vreo acțiune de inducere în eroare.
De altfel, din înscrisurile depuse în dosarul de urmărire penală cu privire la situația contului societății al cărui administrator era inculpatul rezultă că primul refuz de plată a avut loc la 17.11.2005, iar societatea a intrat în interdicție bancară la 21.11.2005, deci după emiterea cecului ce face obiectul prezentului dosar.
Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea de înșelăciune se săvârșește cu intenție directă, deoarece în oricare din variante făptuitorul urmărește realizarea unui scop injust. Ori, așa cum s-a menționat, în cauză nu există nici o probă din care să rezulte că inculpatul a intenționat să inducă în eroare partea vătămată urmărind un anumit scop, incapacitatea de a plăti survenind pe fondul unor dificultăți financiare apărute după data emiterii cecului.
Din aceste considerente, în mod corect cele două instanțe au constatat lipsa unui element constitutiv al infracțiunii de înșelăciune, soluția de achitare fiind în concordanță cu probele administrate în cauză.
Hotărârile sunt însă nelegale sub aspectul achitării pentru infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934. Este adevărat că în rechizitoriu nu s-a indicat în mod complet încadrarea juridică, menționându-se doar dispozițiile art. 84 din Legea cecului, dar din descrierea faptei rezultă fără echivoc că este vorba de infracțiunea de emitere a unui cec cu dată falsă sau căruia îi lipsește unul din elementele esențiale cerute de alin. (1), (2), (3) și (5) ale art. 1 și art. 11 din Legea nr. 59/1934.
Potrivit art. 1 din lege, cecul cuprinde:
1. denumirea de cec trecută însuși textul titlului și exprimată în limba întrebuințată prin redactarea acestui titlu; 2. ordinul necondiționat de a plăti o anumită sumă de bani; 3. numele celui care trebuie să plătească; 4. arătarea locului unde plata trebuie făcută; 5. arătarea datei și locului emiterii; 6. semnătura celui care emite cecul.
Din probele administrate în cauză, inclusiv recunoașterea inculpatului, rezultă că la data de 24.10.2005 a înmânat reprezentantului părții vătămate fila CEC conținând doar semnătura și ștampila, lipsind elementele esențiale cerute de dispozițiile menționate, fapta comisă constituind infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934.
Din acest motiv, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C.proc.pen. s-a admis recursul declarat de Parchet și s-a casat în totalitate decizia și în parte sentința primei instanțe.
Reținând cauza spre rejudecare, în fond, Curtea a dispus condamnarea inculpatului pentru această infracțiune.
(Judecător Ecaterina Ene)
