Trib. Brăila, decizia nr. 160 din 2003
Prin sentinţa penală nr. 32/2003, Judecătoria Însurăţei a respins plângerea formulată de contestatorul A.N. împotriva măsurii asiguratorii luate de Judecătoria Însurăţei prin încheierea de şedinţă din data de 17.04.2002 şi a modului de aducere la îndeplinire a acesteia. Prin plângerea adresată instanţei, A.N. a arătat că pe rolul aceleiaşi instanţe se află un dosar penal, având ca obiect infracţiunea de furt calificat, privind pe inculpaţii A.I., D.D., D.R. şi M.P., iar prin încheierea de şedinţă din 17.04.2002, la cererea părţii civile, s-a instituit măsura sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpaţilor, fără ca instanţa, prin încheiere, să individualizeze bunurile ce urmau a fi sechestrate, să arate dacă acestea erau bunuri mobile sau imobile, şi fără a se stabili valoarea lor. De asemenea, petentul a mai arătat că judecătoresc, în mod abuziv şi fără a verifica dreptul de proprietate asupra bunurilor, a dispus confiscarea unui număr de 88 ovine, care nu sunt proprietatea nici unuia dintre inculpaţi ci aparţin petentului. Instanţa a apreciat că petentul trebuia să facă plângere încă de la instituirea sechestrului din dispoziţia organelor de urmărire penală, din data de 8.02.2002, şi nu după aproape 4 luni, cu atât mai mult cu cât, la instituirea sechestrului, petentul nu a contestat nici un moment faptul că oile nu ar fi ale vreunuia dintre inculpaţi.
Tribunalul Brăila, prin decizia penală nr. 160/2003, a admis recursul declarat de A.N., a casat sentinţa recurată şi, rejudecând, a admis plângerea lui A.N. şi a dispus scoaterea de sub sechestru şi restituirea către petent a unui număr de 78 ovine. Tribunalul a apreciat că instanţa de fond nu a observat că faţă de numărul de ovine indisponibilizat în cadrul urmăririi penale, executorul judecătoresc a indisponibilizat 105 ovine, măsură nelegală atât sub aspectul numărului de ovine, cât şi sub aspectul verificării proprietăţii acestora, a semnului distinctiv. În mod nejustificat instanţa de fond a considerat că actele care atestă proprietatea animalelor, extrasele din registrul agricol, sunt emise pro causa, dând astfel o greşită apreciere probelor.
